INSEMNATATEA ZILEI DE 9 MAI PENTRU ISTORIA ROMANILOR

RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ

(1877-1878)

         La 12 aprilie 1877 Rusia declarã rãzboi Imperiului Otoman, drept rãspuns turci încep sã bombardeze toate oraşele româneşti de pe celãlat mal al Dunãri. Români rãspund în acelaş fel astfel cã se instaureazã starea de rãzboi între România şi Imperiul Otoman fãrã vreo declaraţie de rãzboi.

      

La 9 mai 1877 Mihail Kogãlniceanu ministru de externe al României declarã în parlamentul României ,,Suntem o naţiune liberã şi independentã’’.

  

         În iunie 1877 ruşi trec Dunãrea în Imp. Otoman şi desfãşoarã mai multe operaţiuni împotriva turcilor. Sunt  însã opriţi de turci la Plevna un  punct strategic foarte important pe care ruşi nu-l reuşesc sã-l cucereascã nici dupã 2 atacuri.

-Vãzând cã Pevna nu poate fi cuceritã ruşi au cerut ajutorul armatei române. Douã divizi române trec Dunãrea şi începând din august 1877 desfãşoarã mai multe operaţiuni militare Plevna este  cuceritã datoritã faptului cã la 28 noiembrie 1877 Osman Paşa comandantul Plevnei se predã.

- Ruşi continuã înaintarea spre capitala Imp.Otoman, Constantinopol  iar români cuceresc cetãţile de pe Dunãre (Vidin, Rahova şi Belogradcik). În ianuarie 1878 turci cer armistiţiu în vederea încheieri unei pãci. Pe 10 februarie 1878 are loc ,,Congresul de Pace de la San- Ştefano’’ între ruşi şi turci. Cele mai importante chestiuni au fost:

·        Se recunoştea independenţa de stat a României, Serbiei şi Muntenegrului;

·        Bulgaria devenea mare ducat, primea importante teritorii dar rãmânea in continuare sub suzeranitate otomanã dar având un grad mao mare de autonomie;

·        Rusia primea Dobrogea şi Delta Dunãri pe care însã îşi rezerva dreptul sã le schimbe cu judeţele Cahul Ismail şi Bolgrad;

- Din acest rãzboi Rusia a ieşit mult întãritã, influenţa ei în Balcani a crescut foarte mult, fapt care nu a convenit Marilor Puteri, care nu au recunoscut prevederile congresului de la San-Ştefano şi au convocat un alt Congres la Berlin, care s-a desfãşurat între 1 iunie şi 1 iulie 1878. Tratatele de pace încheiat la Congresul de pace de la Berlin rãmâneau  neschimbate în ceea ce priveşte România doar cã acesteia i se impunea sã-şi modifice art.7 din constituţia de la 1866 astfel încât sã primeascã cetãţenie română şi necreştini.