tag:blogger.com,1999:blog-22500233439714180212024-03-04T23:38:30.598-08:00OVIDIU CZINKAAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/17983969263768816686noreply@blogger.comBlogger13125tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-6409097150795618332016-01-05T19:18:00.000-08:002016-01-05T19:26:20.798-08:00ALTEŢA SA REGALĂ MĂRIOARA SAU MIGNON, PRINCIPESĂ DE ROMÂNIA<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Baskerville Old Face","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">Alte</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">ţ</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Baskerville Old Face","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">a Sa Regal</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Baskerville Old Face","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;"> M</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Baskerville Old Face","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">rioara sau Mignon, Regin</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Baskerville Old Face","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;"> a
Iugoslaviei, Principesă de Rom</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Baskerville Old Face","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: "Perpetua Titling MT"; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">â</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Baskerville Old Face","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">nia,
Principesă de Hohenzollern.<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%;"> </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 16.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 14.0pt; text-transform: uppercase;">Întristata poveste a Principesei Mărioara, fiica
Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<span style="font-size: large;"><b><br /></b></span>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;"><b>Biografie</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1q-tBROWCztMxtAFr8P4n2ixrWZqbHaaLafjUrQIFt2kvEfPd_c3hqw0SQKGkZqDAY-jtgKOjuYiFmonqcCi87ZItG4mZ1DnQ-sJ4Mj9KLme074-C0yezBko6DuWJ4KSWqfROKdDsuNH3/s1600/principesa+M%25C4%2583rioara%252C+sau+Mignon%252C+de+Rom%25C3%25A2nia.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1q-tBROWCztMxtAFr8P4n2ixrWZqbHaaLafjUrQIFt2kvEfPd_c3hqw0SQKGkZqDAY-jtgKOjuYiFmonqcCi87ZItG4mZ1DnQ-sJ4Mj9KLme074-C0yezBko6DuWJ4KSWqfROKdDsuNH3/s400/principesa+M%25C4%2583rioara%252C+sau+Mignon%252C+de+Rom%25C3%25A2nia.jpg" width="275" /></a><b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Regină a Regatului Iugoslaviei</span></b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b> în perioada 8 iunie 1922-9 octombrie 1934</b></span></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Născută - 6 ianuarie 1900 Gotha </span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Decedată - 22 iunie 1961 (61 ani) Londra, Anglia </span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Căsătorită - cu Alexandru I al Iugoslaviei</span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Urmaşi : Petru al II-lea al Iugoslaviei</span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Prinţul Tomislav</span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Prinţul Andrei</span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Casa Regală :- Casa Regală a României</span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Casa de Karadjordjevici</span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Casa de Hohenzollern-Sigmaringen </span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Tată : Ferdinand I al României </span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Mamă : Maria de Edinburgh</span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div>
<b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">Alteţa Sa Regală principesa </span><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Maria sau Mignon
s-a nãscut în Germania, 6 ianuarie 1900 (sau 27 decembrie 1899 după
calendarul iulian), la Gotha
în Germania, la castelul bunicii sale materne, ducesa Maria Alexandrova de
Saxa-Coburg-Gotha, unde viitoarea Regină Maria se afla într-o vizită
întâmplătoare. La insistenţele tatălui, Prinţul Ferdinand de Hohenzollern,
micuţa Mărioara a fost adusă în România după numai câteva luni, fiind botezată
în religia ortodoxă. Fiind cel de-al treilea copil al Regelui Ferdinand (pe
atunci doar prinţ moştenitor al Tronului României) şi al viitoarei Regine
Maria, Principesa Maria, alintată Mărioara sau Mignon, a avut parte de o viaţă
zbuciumată şi un destin cu deznodământ dramatic. Într-o Europa în care
tronurile regale erau răsturnate unul după altul de valurile isteriei, a
principiilor naţionale, a creşterii accelerate a partidelor totalitare de tip
marsist-leninist a făcut ca din multe viţe regale, cum e cazul de faţă, cel al
Principesei Maria sau Mignon de România şi de Hohenzollern, devenită Regină a Serbiei care a
cunoscut gloria şi prăbuşirea, trăindu-şi şi ducându-şi soarta atât pe culmele
fericirii cât şi pe culmile decăderii.<o:p></o:p></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDSlSgTF8t_Cm1fnWGmG0kf-Kl4R-6swpi_YpGqs5q08ZjrEczvRh-yE798vu6Po2UBUiq-_hQhA9fh0SSWyRwZt9DQHS_k1wCJjAIlKTAVCbbFp3j4826gRe1EqJU9CPywwQYkAqViz_m/s1600/Princess_Maria_of_Romania_by_VelkokneznaMaria.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDSlSgTF8t_Cm1fnWGmG0kf-Kl4R-6swpi_YpGqs5q08ZjrEczvRh-yE798vu6Po2UBUiq-_hQhA9fh0SSWyRwZt9DQHS_k1wCJjAIlKTAVCbbFp3j4826gRe1EqJU9CPywwQYkAqViz_m/s640/Princess_Maria_of_Romania_by_VelkokneznaMaria.jpg" width="410" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>ALTEȚA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA SAU MIGNON A ROMÂNIEI</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcjdr9xa6Z-JKjIRh5XLQw6wKF_F3uY5iIit5wveoUg_HTznHKK1TZCHC7ZejFf-SURxFeHQGpFKZ9OitBIlgSpvk0NrHcHicvpHKhNnk-8t4owS_jBFpZiY4z1Y9IxBFQUwVoH9p5Sejq/s1600/Regina+Maria+si+printesa+Maria+Mignon.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcjdr9xa6Z-JKjIRh5XLQw6wKF_F3uY5iIit5wveoUg_HTznHKK1TZCHC7ZejFf-SURxFeHQGpFKZ9OitBIlgSpvk0NrHcHicvpHKhNnk-8t4owS_jBFpZiY4z1Y9IxBFQUwVoH9p5Sejq/s640/Regina+Maria+si+printesa+Maria+Mignon.jpg" width="384" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>M.S. REGINA MARIA ȘI PRINȚESA ILEANA A ROMÂNIEI</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUnatBELHdtwV_BmBCXJUC9bXKhDmEV-2OOXE70z4K166YevMSKqWZeAIlvxy3CSoY22xc4GxqOgAS-986KQjo3eNkejDmTTQ4DhyGU4XGu_mT1SzV-quiFvni8k-0MFwVWMPLamtR0i_n/s1600/Poza_7_regina-maria-copil-mignon.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUnatBELHdtwV_BmBCXJUC9bXKhDmEV-2OOXE70z4K166YevMSKqWZeAIlvxy3CSoY22xc4GxqOgAS-986KQjo3eNkejDmTTQ4DhyGU4XGu_mT1SzV-quiFvni8k-0MFwVWMPLamtR0i_n/s640/Poza_7_regina-maria-copil-mignon.jpg" width="420" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;">ALTEȚA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA SAU MIGNON</b><br />
<br />
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;"></b><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGG-6Gg7JzLnz6S6rF1m8bZ-UN0xBKfzyXb8cKxscflySaf2fUpCMaskVZmYjN-u65Q-J2hJMMzOCX5jCLML9dSpwN6eYCLNyRxnTTl_dtmbvr1snVJf6v4VErtD-Y0QTAdy3LpjEfQ3_u/s1600/PRINCIPELE+FERDINAND%252C+PRINCIPESA+MARIA+%25C8%2598I+COPIII+CAROL%252C+ELISABETA%252C+MARIA+%25C8%2598I+ILEANA%252C+1913.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGG-6Gg7JzLnz6S6rF1m8bZ-UN0xBKfzyXb8cKxscflySaf2fUpCMaskVZmYjN-u65Q-J2hJMMzOCX5jCLML9dSpwN6eYCLNyRxnTTl_dtmbvr1snVJf6v4VErtD-Y0QTAdy3LpjEfQ3_u/s640/PRINCIPELE+FERDINAND%252C+PRINCIPESA+MARIA+%25C8%2598I+COPIII+CAROL%252C+ELISABETA%252C+MARIA+%25C8%2598I+ILEANA%252C+1913.jpeg" width="440" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-family: 'Franklin Gothic Book', sans-serif; font-size: 13pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Principele
Ferdinand, Principesa Maria </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Franklin Gothic Book","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">i copiii Carol, Elisabeta, Maria </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: 'Franklin Gothic Book', sans-serif; font-size: 13pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">i Ileana, 1913<i><o:p></o:p></i></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><i><span lang="RO" style="font-family: "Franklin Gothic Book","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><br /></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><i><span lang="RO" style="font-family: "Franklin Gothic Book","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEix1_MTJKH_t7Su8FqSMMY1Jpc4a8EqT8gyTKgciPaar-7UXghxLlssJm9ijergZv81_FDPEAOQZ0NeEhEhwhS_8L-RRH6G2yWWtzVXhndIj26zAxsVwSImBvbQnpDdX-_757dyg2ip-W-1/s1600/Familia+Regal%25C4%2583+%25C3%25AEn+timpul+refugiului+din+1918+la+Bicaz.+%2528Stg.la+Dr.%2529+Principele+Nicolae%252C+Regina+Maria%252C+Principesele+Elisabeta%252C+Ileana%252C+M%25C4%2583rioara+%25C5%259Fi+Regele+Ferdinand.jpg" imageanchor="1"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEix1_MTJKH_t7Su8FqSMMY1Jpc4a8EqT8gyTKgciPaar-7UXghxLlssJm9ijergZv81_FDPEAOQZ0NeEhEhwhS_8L-RRH6G2yWWtzVXhndIj26zAxsVwSImBvbQnpDdX-_757dyg2ip-W-1/s640/Familia+Regal%25C4%2583+%25C3%25AEn+timpul+refugiului+din+1918+la+Bicaz.+%2528Stg.la+Dr.%2529+Principele+Nicolae%252C+Regina+Maria%252C+Principesele+Elisabeta%252C+Ileana%252C+M%25C4%2583rioara+%25C5%259Fi+Regele+Ferdinand.jpg" width="470" /></a></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><span style="font-size: small;"><b>Familia Regală în timpul refugiului din 1918 la
Bicaz. (Stg.la Dr.) Principele Nicolae, Regina Maria, Principesele Elisabeta,
Ileana, Mărioara şi Regele Ferdinand</b></span><span style="font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
</td></tr>
</tbody></table>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Prietenul
apropiat al acelor ani de neuitat a ramas fratele său, cu trei ani mai mic,
Prinţul Nicolae. Amandoi au avut aceeasi doică, aceeaşi guvernanţă şi acelaşi
majordom. În intimitatea familiei princiare sau la mesele de gala ,,<i>Mignon şi Nicky"</i> erau aşezaţi unul
lângă altul şi îşi şopteau rugăciunea deodată, cu mânuţele împreunate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8m8NbSc9UYEHvQirpzMi1KseG8VnmRL3JimTNKfhFYUPnLz7Vps_FlsiibRAIX2sfjsnUgXq9jnNQdQCU9z2J_ElidPJ5dL4tumHXUMKS6xuqtCGX0prl-lNILyi35FQ6LdeT1W6EoCwm/s1600/FAMILIA+REGALA+ROMANA+1914.jpg" imageanchor="1"><img border="0" height="408" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8m8NbSc9UYEHvQirpzMi1KseG8VnmRL3JimTNKfhFYUPnLz7Vps_FlsiibRAIX2sfjsnUgXq9jnNQdQCU9z2J_ElidPJ5dL4tumHXUMKS6xuqtCGX0prl-lNILyi35FQ6LdeT1W6EoCwm/s640/FAMILIA+REGALA+ROMANA+1914.jpg" width="640" /></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="line-height: 21.4667px;"><b>FAMILIA REGALĂ A ROMÂNIEI - 1914 (STG. LA DR. ) A.S.R. PRINCIPELE MOȘTENITOR AL TRONULUI FERDINAND, M.S. REGINA ELISABETA, A.S.R. PRINCIPELE CAROL, A.S.R. PRINCIPESA MARIA, A.S.R. PRINCIPESA ILEANA, A.S.R. PRINCIPESA MĂRIOARA-MIGNON, M.S. REGELE CAROL I, A.S.R. PRINCIPESA ELISABETA</b></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Verile,
cortegiul regal pleca de la Cotroceni într-o suită de câte zece trăsuri sau,
mai târziu, cu trenul regal, ajungând după câteva ore la Sinaia. În vacanţe, <i>,,Mignon şi Nicky"</i> luau lecţii de
călărie prin poienile din jurul Peleşului, învăţau limbi străine sau exersau la
marele pian Blthner cu coada, aflat în salonul de zi al castelului Pelişor. Până
la majorat, amândoi au urmat şcoala ,,în privat", având profesori iluştri,în
frunte cu tânărul Nicolae Iorga. Refugiul curţii regale în Moldova, în timpul
ocupaţiei germane din vremea Primului Război Mondial, a spulberat definitiv
liniştea acelor ani de început, pe care Mignon îi evoca fugar, mai târziu, în
scrisoarea către fratele său.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Pe
ruinele fumegânde ale acelei lumi aristocratice, Europa îşi schimba geografia
graniţelor şi apărea România Mare, mai vremelnică decât şi-ar fi închipuit-o
orice istoric. La puţin timp după încheierea războiului, <i>Mignon</i> se despărţea de <i>Nicky</i>,
care pleca să-şi urmeze studiile în Anglia. Cei doi nu aveau de unde să ştie că
se vor mai revedea abia peste un sfert de secol, fără blazon, fără coroana şi
fără ţară. Pentru Rege, căsătoria Mariei cu Alexandru I al Iugoslaviei a fost o
foarte mare pierdere.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">La
varsta de 23 de ani, prinţesa Mărioara se căsătoreşte la 9 iunie 1922, cu Alexandru I Karagheorghevici, Regele
Serbiei. Cei doi tineri se cunoscuseră doar cu un an mai devreme, cu ocazia
unei vizite făcute în România de familia regală a noii ţări învecinate. După
prăbuşirea celor două mari imperii, Austro-Ungar și Ţarist, câteva dintre
tinerele monarhii europene încercau să-şi strângă rândurile prin alianţe
nobiliare, în tentativa de a face un front comun în faţa pericolului comunist,
ce apăruse la răsăritul bătrânului continent.<o:p></o:p></span></div>
<span lang="RO" style="line-height: 115%;"></span><br />
<div style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;">Nunta prinţesei românce cu regele sârb s-a oficiat în palatul
regal de la Belgrad, în prezenţa mai multor capete încoronate. Gazetele vremii
din cele două ţări scriau că festivităţile au avut un fast demn de curţile
basileilor, dacă ar fi să ne gândim doar la brâul Reginei Mărioara, bătut cu
400 de briliante ,,ce-ți luau ochii”, după cum scrie ,,<i>Adevărul</i>” din acea perioadă. După cununia de la catedrala ortodoxă,
banchetul regal de la palat a durat mai mult de 16 ore, având aproape 500 de
invitaţi. Marele absent de la ceremonie a fost Prinţul Nicolae, reţinut la
studii în Anglia</span><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; line-height: 115%;">.</span></span></div>
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">
<div style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPOFI1awX9oKTtBON2TpZau8L7N-BPz_csk39MdwxKgcZalvw-SL9RpQkzswTw1qL9BrQCdegQhsrer3R6vQbBgmOk1STU0tAb02uGrusU4_6EQ8WzTc9kRdLQ4uGyg5V_SdQlpbchyn9q/s1600/627x0.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPOFI1awX9oKTtBON2TpZau8L7N-BPz_csk39MdwxKgcZalvw-SL9RpQkzswTw1qL9BrQCdegQhsrer3R6vQbBgmOk1STU0tAb02uGrusU4_6EQ8WzTc9kRdLQ4uGyg5V_SdQlpbchyn9q/s640/627x0.jpg" width="470" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="text-transform: uppercase;"><b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><span style="line-height: 115%;">Alteţa
Sa Regală Principesa Mărioara </span></span></b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; font-weight: bold; text-transform: none;">A ROMÂNIEI</span><b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><span style="line-height: 115%;"><br /> alături de soţul său, M.S. Regele
Alexandru I al Iugoslaviei 9 iunie 1922,</span></span><span style="font-family: Times New Roman, serif;"><span style="font-size: 13.3333px; line-height: 15.3333px;"> </span></span></b></span><b style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12.8px;"><span lang="RO" style="line-height: 15.3333px; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">BELGRAD - IUGOSLAVIA</span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXkgJlEPc_ugvHlMBXf1YPjXacQcFscnzUPYF1zYY4YP5qTjsKvVZYOOcR44zDTA3oC8LwyOMFYyXgsTqVBE5obDRdHh3Pt1kVOhoRs3hAvKgBp4q4BUDtde4Rrlt99goYTZbEy79KNaLZ/s1600/7ece972eb90863261c0d2de13d6485d8.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXkgJlEPc_ugvHlMBXf1YPjXacQcFscnzUPYF1zYY4YP5qTjsKvVZYOOcR44zDTA3oC8LwyOMFYyXgsTqVBE5obDRdHh3Pt1kVOhoRs3hAvKgBp4q4BUDtde4Rrlt99goYTZbEy79KNaLZ/s640/7ece972eb90863261c0d2de13d6485d8.jpg" width="476" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="line-height: 15.3333px; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA </span></span></b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; font-weight: bold;">A ROMÂNIEI</span><b><span lang="RO" style="line-height: 15.3333px; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /> ALĂTURI DE SOŢUL SĂU, M.S. REGELE ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI 9 IUNIE 1922 ÎN BELGRAD - IUGOSLAVIA</span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlGLdVo2AfdReT6YkJZ2ZZrd-lHNRQxQC82r8Jq71WWOHTJPSo_a8ouv29LIDMv9xUwG9-z-jShTwAbUAVhyphenhyphenAn5xCiZxSmFYL6fKQ40AKbHDH9wWrRY59hFX1xkFKXSdmcDACAeB9Ua4w5/s1600/2524249865_0536522029.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="412" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlGLdVo2AfdReT6YkJZ2ZZrd-lHNRQxQC82r8Jq71WWOHTJPSo_a8ouv29LIDMv9xUwG9-z-jShTwAbUAVhyphenhyphenAn5xCiZxSmFYL6fKQ40AKbHDH9wWrRY59hFX1xkFKXSdmcDACAeB9Ua4w5/s640/2524249865_0536522029.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="line-height: 15.3333px; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA </span></span></b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; font-weight: bold;">A ROMÂNIEI</span><b><span lang="RO" style="line-height: 15.3333px; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /> ALĂTURI DE SOŢUL SĂU, M.S. REGELE ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI 9 IUNIE 1922 ÎN CALEAȘCĂ - BELGRAD</span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoHGlVeHb6yK5h5V_OiA_FIfhu2Z_YFxa3TgF3QNFjUr5CAVnvTDmr0MU_-0InYLpXLSRw6SfBm1WUU3U1Sn8v7WjpL1iDyRqYjQMAbPhKBUpGB3PbHFR6lB1L1-UUw-CvfrRAg9bPLGnG/s1600/YUG-Maria-wedding.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="512" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoHGlVeHb6yK5h5V_OiA_FIfhu2Z_YFxa3TgF3QNFjUr5CAVnvTDmr0MU_-0InYLpXLSRw6SfBm1WUU3U1Sn8v7WjpL1iDyRqYjQMAbPhKBUpGB3PbHFR6lB1L1-UUw-CvfrRAg9bPLGnG/s640/YUG-Maria-wedding.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12.8px;"><span lang="RO" style="line-height: 15.3333px; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA </span></span></b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; font-weight: bold;">A ROMÂNIEI</span><b style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12.8px;"><span lang="RO" style="line-height: 15.3333px; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /> ALĂTURI DE SOŢUL SĂU, M.S. REGELE ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI 9 IUNIE 1922 </span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBx_WMTHDLo7LOTSVsJNmMk82EulX1C78bEQDSoPevcSSOcQErDZY0_ZjIoHPwjtkLSoD7b-HbSti5pvXSEr9P6t2Vkj2Agd0M_9-eYjWw97VK9hOoEYsNHQ7DfaoCRXLDKfLrkBawzDAj/s1600/princess-mignon-of-romania-queen-marie-of-yugoslavia-photo-231.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBx_WMTHDLo7LOTSVsJNmMk82EulX1C78bEQDSoPevcSSOcQErDZY0_ZjIoHPwjtkLSoD7b-HbSti5pvXSEr9P6t2Vkj2Agd0M_9-eYjWw97VK9hOoEYsNHQ7DfaoCRXLDKfLrkBawzDAj/s640/princess-mignon-of-romania-queen-marie-of-yugoslavia-photo-231.jpg" width="474" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 13.8667px;"><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;">MAJESTATEA SA REGINA MARIA SAU MIGNON A IUGOSLAVIEI, PRINCIPESĂ A ROMÂNIEI, PRINCIPESĂ DE HOHENZOLERN</b></td></tr>
</tbody></table>
</td></tr>
</tbody></table>
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></span></div>
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Pentru
Mignon, fire sensibilă şi melancolică, începea o viaţă cu totul nouă, printre
străini, chiar daca se afla atât de aproape de casă. Trebuia să învețe limba
sârbă, să participe la ceremonii publice şi să-şi arate devotamentul faţă de
noul ei popor. Se spune că sârbii, în general, dar belgradenii, în mod special,
au iubit-o încă din prima zi, spre deosebire de augustul său soţ, care avea
obiceiuri c-am dictatoriale. După 1929, când Serbia a anexat Croaţia şi alte
provincii învecinate, Alexandru I şi soţia sa, Maria, au devenit regii
Iugoslaviei. <o:p></o:p></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBugbMHD0VdESjdWuf8s1LTGIKNPvrfTN-oOrVFUy8JcnSqR2mjWiTsisq6fUl1sA0JcZo0AFUciU6xb2sgGD2IuGlgvCJ_Jn9a57cZzlkG4jS3aw1Rk4ugQOH550uLt43B9jIREiCe67C/s1600/6137147_1022773781.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="414" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBugbMHD0VdESjdWuf8s1LTGIKNPvrfTN-oOrVFUy8JcnSqR2mjWiTsisq6fUl1sA0JcZo0AFUciU6xb2sgGD2IuGlgvCJ_Jn9a57cZzlkG4jS3aw1Rk4ugQOH550uLt43B9jIREiCe67C/s640/6137147_1022773781.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>MM. LL. REGELE ALEXANDRU I ȘI REGINA MARIA SAU MIGNON A IUGOSLAVIEI</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Cei doi monarhi au avut trei băieţi, primul Petru al II-lea, </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;">născut la 6 septembrie 1923 la Belgrad, a decedat la 3
noiembrie 1970, Denver, Colorado. Petru </span><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;">a domnit între 1934 şi 1945, sfârşindu-şi zilele în exil. Pe al doilea fiu, Tomislav, <span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 115%;">născut la</span><span lang="RO" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-no-proof: yes;"> </span><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 115%;">19 ianuarie 1928 și a
decedat la 12 iulie 2000,</span> şi al treilea, pe Prinţul Andrei, </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;">născut la 28 iunie 1929 la Belgrad și a murit la </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;"> </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;">7 mai 1990 în </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;">Irvine, California, Statele Unite ale Americii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0DsoonSZBO-0_qnew3Zt9VYDxiFl0pYCNF2L303Sfwr6V4qRgVS86anbsMsIpTp4euTGaycNbxN5rOQCgNkMbh6_YGGpIpJDeyBRAwmGvxBKBiRShN_j86Yz3GEU6a1TI1cH9BRltfV_w/s1600/princess-mignon-of-romania-queen-marie-of-yugoslavia-photo-241.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="384" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0DsoonSZBO-0_qnew3Zt9VYDxiFl0pYCNF2L303Sfwr6V4qRgVS86anbsMsIpTp4euTGaycNbxN5rOQCgNkMbh6_YGGpIpJDeyBRAwmGvxBKBiRShN_j86Yz3GEU6a1TI1cH9BRltfV_w/s640/princess-mignon-of-romania-queen-marie-of-yugoslavia-photo-241.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"> <span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>(STG. LA DR.) M.S. REGELE ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI, A.S.R. PRINȚUL TOMISLAV (ÎN BRAȚELE M.S. ALEXANDRU), A.S.R. PRINȚUL MOȘTENITOR PETRU, A.S.R. PRINȚUL ANDREI ÎN BRAȚELE MAMEI SALE, M.S. REGINA MARIA MIGNON</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHjEUdCKeTVyxpKfwT-F4sqhdiZv8tqocMjYVm1IIFC68mxKTTaRjRhUKynCK9btEcBtelAhdXvLJRHVMIRu0n3k0zJC2YGM6HzBChhrtUiSZPffozmQ-5koh6t5j_pwEps5z_IqHWKfHN/s1600/princess-mignon-of-romania-queen-marie-of-yugoslavia-photo-271.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="496" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHjEUdCKeTVyxpKfwT-F4sqhdiZv8tqocMjYVm1IIFC68mxKTTaRjRhUKynCK9btEcBtelAhdXvLJRHVMIRu0n3k0zJC2YGM6HzBChhrtUiSZPffozmQ-5koh6t5j_pwEps5z_IqHWKfHN/s640/princess-mignon-of-romania-queen-marie-of-yugoslavia-photo-271.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;">(STG. LA DR.) </b><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;">A.S.R. PRINȚUL MOȘTENITOR PETRU, </b><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium; line-height: 18.4px;">A.S.R. PRINȚUL ANDREI ÎN BRAȚELE MAMEI SALE, M.S. REGINA MARIA MIGNON ȘI </b><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium; line-height: 115%;">A.S.R. PRINȚUL TOMISLAV.<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwzSc6ucDx447C_2q_YIFEfCkbej3ndZPXPG6ZuoUhHk7Z60aGMCEcrycu_T7rxJtlxmWLBAtHtd1X3BKl0fGZ_rczDlVck5vtG2kXSVpgRV1Lg0YUPmViLcWMxp9Q7Zdu60tU1QYXmui5/s1600/Regele+Carol+al+II-lea+al+Rom%25C3%25A2niei%252C+Regele+Alexandru+al+Jugoslaviei+cu+so%25C5%25A3ia+sa+M%25C4%2583rioara%252C+Marele+Voievod+de+Alba+Iulia%252C+Mihai%252C+Principele+George+al+Greciei+cu+so%25C5%25A3ia+sa+Elisabeta%252C+1933.jpg" imageanchor="1"><img border="0" height="384" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwzSc6ucDx447C_2q_YIFEfCkbej3ndZPXPG6ZuoUhHk7Z60aGMCEcrycu_T7rxJtlxmWLBAtHtd1X3BKl0fGZ_rczDlVck5vtG2kXSVpgRV1Lg0YUPmViLcWMxp9Q7Zdu60tU1QYXmui5/s640/Regele+Carol+al+II-lea+al+Rom%25C3%25A2niei%252C+Regele+Alexandru+al+Jugoslaviei+cu+so%25C5%25A3ia+sa+M%25C4%2583rioara%252C+Marele+Voievod+de+Alba+Iulia%252C+Mihai%252C+Principele+George+al+Greciei+cu+so%25C5%25A3ia+sa+Elisabeta%252C+1933.jpg" width="640" /></a></b><span style="line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>(Stg la Dr.)
Principesa Ileana, Regina Maria, Principele Nicolae, Regele Carol al II-lea al
României, Regele Alexandru al Iugoslaviei cu soţia sa Mărioara, Marele Voievod
de Alba Iulia, Mihai, Principele ANTON DE HABSBURG ȘI M.S. REGINA Elisabeta A GRECIEI,
1933</b></span></span><br />
<div class="MsoNormal">
<span style="text-transform: uppercase;"><o:p></o:p></span></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Dar
norii negri nu au întârziat să întunece orizontul destinului fragilei şi graţioasei
Mignon. La 9 octombrie 1934, în timpul unei vizite oficiale în Franţa, Regele
Alexandru I al Iugoslaviei a căzut victima unui asasinat la Marsilia, comis de
un terorist croat, împreună cu ministrul Afacerilor Externe francez, Louis
Barthou. Până la majoratul lui Petru al II-lea, în 1941, Iugoslavia a fost
condusă de Regentul Paul Karagheorghevici, fratele mai mic al defunctului rege
asasinat. <o:p></o:p></span><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_epbfnmke1Pp_yguplKNhdDQoIvXpy5jEcO_p6GPDkfq_U0BZtCC-bdQHPOAwkpAiHUiWRM5Ua_olUP5zSVjz4m4f9ZSJXTzBchqumt5MzwhjoE-V0IEVlPhyphenhyphenjKrl-eAnDqOAqzWHjcyt/s1600/250px-King_Alexander_assasination_corected_aspect_contract_and_sharpness.gif" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="366" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_epbfnmke1Pp_yguplKNhdDQoIvXpy5jEcO_p6GPDkfq_U0BZtCC-bdQHPOAwkpAiHUiWRM5Ua_olUP5zSVjz4m4f9ZSJXTzBchqumt5MzwhjoE-V0IEVlPhyphenhyphenjKrl-eAnDqOAqzWHjcyt/s640/250px-King_Alexander_assasination_corected_aspect_contract_and_sharpness.gif" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">Cadavrul
Regelui Alexandru I al Iugoslaviei stând pe bancheta din spate a autovehiculuLUi
la câteva minute după asasinarea sa de la 9 octombrie 1934 în Marsilia</span></span></b><br />
<b><span lang="RO" style="line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></span></span></b>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Regina
Maria, mama întristatei Regine Mărioara, şi Regina Elena, sotia Regelui Carol
al II-lea al României şi mama viitorului Rege Mihai, se aflau la Paris chiar în
zilele atentatului. Ele au vegheat la căpătăiul Regelui Alexandru până la
urcarea sicriului în trenul spre Belgrad şi au însoţit sicriul până în capitala
Iugoslaviei, unde au participat la ceremonia funebră. Era pentru ultima oară
când mama şi fiica aveau să se mai întâlnească. În schimb, cu aceeaşi
nefericită ocazie, Mignon şi Regina Elena, mama viitorului Rege Mihai I, au
legat o afectuoasă prietenie, ce avea să dureze până în anii exilului. Începând
din toamna anului fatidic 1934, când Mărioara îi adresa fratelui mai mic,
A.S.R. Principele Nicolae al României, acea scrisoare plină de întristare şi
melancolie, Mignon nu a mai râs niciodată şi a purtat ,,marele doliu regal” pentru
tot restul zilelor, dovadă că şi-a iubit soţul. Ea s-a retras în castelul de la
Bled până la plecarea în exilul forţat, fără a mai fi văzută vreodată în
public. În corespondenţa pe care a întreţinut-o în toţi acei ani tulburi care
au urmat cu Prinţul Nicolae şi Regina Mama Elena, Mărioara îşi mărturisea
singurătatea, consolată palid cu lecturi din Baudelaire, Verlaine sau Ronsard.<o:p></o:p></span></div>
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-no-proof: yes; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCds-eBeNCo0aEBiw-2Qu0eGh7P8T2CRGNTl59vSzqTO3RWfyroUwkoPXj155tSlFmvdwoN8eT8Nb3GJvAh5IbV2p-p2xifTLzWZuT-aWz3PQKFf4oAqZd4N2Qpxp6Fqg7sQLAogWQqRbE/s1600/KingYugoslaviaKilled.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="418" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCds-eBeNCo0aEBiw-2Qu0eGh7P8T2CRGNTl59vSzqTO3RWfyroUwkoPXj155tSlFmvdwoN8eT8Nb3GJvAh5IbV2p-p2xifTLzWZuT-aWz3PQKFf4oAqZd4N2Qpxp6Fqg7sQLAogWQqRbE/s640/KingYugoslaviaKilled.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="line-height: 15.3333px; text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">CADAVRUL REGELUI ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI - BELGRAD, OCTOMBRIE 1934</span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: large;"><br /></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: large;">ÎNTRE GLORIE ŞI PRĂBUŞIRE</span><i style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;"><o:p></o:p></i></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"><br />
<br />
</span><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">În 1941, Hitler i-a cerut
regentului Paul Karagheorghevici să accepte tranzitarea prin Iugoslavia spre
Grecia a unei mari cantităţi de armament, de trupe şi blindate. Consimţământul
cumnatului ei a provocat neaşteptate proteste din partea ei, îndoliată Regina a
Iugoslaviei făcându-şi publică poziţia, după câţiva ani de absenteism. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Atitudinea
surprinzătoare pe care a avut-o Mignon a stârnit reacţia curentului
antimonarhist din ţară, cunoscute fiind simpatiile germane pe care le aveau
croaţii. După o serie de mari manifestaţii de stradă, Regentul este înlocuit la
27 martie 1941 cu Prinţul moştenitor Petru al II-lea, fiul cel mare al Mărioarei,
care va urca pe tronul Iugoslaviei pentru numai trei săptămâni, chiar daca va
rămâne rege, cu numele, până în 1945. Dar rocada era tardivă, căci furia lui
Hitler se dezlănţuise deja. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMawMrB7cpkJGW5Cf4oYAeKn7V1QddVsQZ5xmL4MI1IamSAZ67WVhFkg3lRwFh4hztywYGv-5tNizZGUbsGLJycCHoCEQqNSiJWjsgBlI8jjYE16y_iqesDvSpROrzSL4jSdsvF7kwBoVZ/s1600/Petar_II_Kara%25C4%2591or%25C4%2591evi%25C4%2587.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMawMrB7cpkJGW5Cf4oYAeKn7V1QddVsQZ5xmL4MI1IamSAZ67WVhFkg3lRwFh4hztywYGv-5tNizZGUbsGLJycCHoCEQqNSiJWjsgBlI8jjYE16y_iqesDvSpROrzSL4jSdsvF7kwBoVZ/s640/Petar_II_Kara%25C4%2591or%25C4%2591evi%25C4%2587.jpg" width="364" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><div class="MsoNormal">
<span style="text-transform: uppercase;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>Petru al II-lea
cunoscut și sub numele de Petru al II-lea Karadjordjevici. a fost ultimul rege
al Iugoslaviei, părinții săi fiind Alexandru I și Prințesa Maria de România.
Devine rege la vârsta de 11 ani, după asasinarea tatălui său la Marsilia pe 9
octombrie 1934</b></span></span><o:p></o:p></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Peste
o săptămâna, Germania nazistă începe să bombardeze Belgradul, ucigând peste
17.000 de civili. În câteva zile, ţara este ocupată, armata regală a
Iugoslaviei capitulând la 17 aprilie. Familia regală şi guvernul reuşesc să
fugă în străinătate, formând un nou guvern în exil. Pentru ca nu a avut
înţelepciunea românească de a face o alianţă conjuncturală cu germanii,
Iugoslavia era împărţită între cel de-al III-lea Reich, Italia lui Musollini şi
Ungaria lui Horthy, dispărând pentru toata perioada războiului de pe harta
Europei. Dar, mai mult decât atât, pentru ca o nenorocire nu vine niciodată
singură, în Croaţia încep lupte fratricide între sângeroşii ostaşi ai lui Ante
Pavelici, grupul comunist condus de Iosip Broz Tito, şi rezistenţa regalistă a
generalului Mihailovici. Spre disperarea Reginei Mamă Mărioara, care asista
neputincioasă din Elveţia alături de fiul ei cel mare, care era încă rege
constituţional, la acest măcel, numărul victimelor apropiindu-se de incredibila
cifră de un milion de morţi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">În
cele din urmă, vicleanul Tito, făcând un joc politic dublu, prin care reuseşte
să-i amăgească atât pe britanici, cât şi pe Stalin, pune mâna pe putere,
imediat după încheierea războiului. El interzice revenirea familiei regale în
ţară şi organizează un fals plebiscit, în urma căruia, la 29 noiembrie 1945, a
fost proclamată Republica Populară Federativă Iugoslavia. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Într-o
scrisoare disperată către Regina Mama Elena, al carei fiu, Mihai I, se mai afla
încă pe tronul României, în primavara anului 1947 Mignon deplânge soarta
foştilor săi supuşi şi se arăta resemnată în faţa istoriei. Cuvintele sale de
regină fără coroană şi de mama a unui fiu lipsit de tron sună azi de-a dreptul
profetic. ,,Am pierdut totul, definitiv! Am pierdut ţara părinţilor, ţara
supuşilor, soţul, coroana, tronul fiului şi cea mai mare parte din averea
moştenită. Nu-i mai am decât pe cei doi baieţi, multumesc lui Dumnezeu că sunt
sănătoşi, o libertate nefolositoare şi o vârstă prea tarzie pentru bucuriile
vieţii. Aşa o să păţiţi şi voi, dacă nu vă grăbiţi să scăpaţi! Doamne, oare ce
se va întampla cu această lume cotropită de Antihrist? Nu stiu dacă noi vom mai
apuca să vedem Regatele noastre dezrobite vreodată”.<br />
<br />
<!--[if !supportLineBreakNewLine]--><br />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: center;">
<b style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: large;">PRĂBUŞIREA</span></span></b></div>
<b><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;">
<!--[if !supportLineBreakNewLine]--><br />
<!--[endif]--><i style="font-size: 14pt;"><o:p></o:p></i></span></b><br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br />
De la data acestei epistole răscolitoare, pentru Mignon au mai urmat încă 14
ani de exil, petrecuţi pe unde a apucat, în Italia, Germania, Elveţia, Spania,
Anglia sau chiar Statele Unite ale Americii. Această pribegie umilitoare a
obosit-o şi a îmbătrânit-o înainte de vreme. Nu a mai putut revedea nici Peleşul
sau Cotroceniul, nici castelul de la Gotha, distrus de bombardamentele
aliaţilor în timpul celui de-al Doilea Război. A locuit o vreme în Spania,
împreună cu iubitul ei frate Prinţul Nicolae şi soţia acestuia, care plătiseră
tribut greu pentru amorul lor şi căsătoria morganatică din România, căzând în
dizgraţia Regelui Carol al II-lea al României, care îi alungase în surghiun cu
mult înainte de abdicarea sa din 1940. A trecut chiar şi pe la Versoix, prin
Elveţia, după mai mulţi ani de exil, prin casa nepotului ei, Mihai de Hohenzollern,
ultimul monarh al României. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">A
stat un timp şi în Anglia, la reşedinţa unor verişoare din partea celebrei sale
mame, frumoasa şi controversata Regina Maria. În Italia şi-a îngăduit să
închirieze o modestă căsuţa de ţară, în provincia Toscana. Dar bijuteriile,
scoase treptat la vânzare, au început să se împuţineze, iar contul bancar din Elveţia
a rămas aproape gol. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBvLKzu-wwJP9-T4Rp1-0Quu62x0ALO0knWlFElda4lhsDIL15YutWEcfZNyUPfNHLhBavtq8r0s-zjZZMc5hvuVhZcChB9WCs1kraV3sZDa-GH5BKnKXWUGBHbI9CnDKNyD0wp1u-Do_1/s1600/978x0.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBvLKzu-wwJP9-T4Rp1-0Quu62x0ALO0knWlFElda4lhsDIL15YutWEcfZNyUPfNHLhBavtq8r0s-zjZZMc5hvuVhZcChB9WCs1kraV3sZDa-GH5BKnKXWUGBHbI9CnDKNyD0wp1u-Do_1/s640/978x0.jpg" width="476" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>MAJESTATEA SA REGINA MARIA SAU MIGNON A IUGOSLAVIEI, PRINCIPESĂ A ROMÂNIEI, PRINCIPESĂ DE HOHENZOLLERN ÎN ANUL 1</b></span><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium; line-height: 115%;">955</b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><o:p></o:p></span><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">În
ultimii ani de viaţă, Mignon putea fi întâlnită la câte o reuniune de familie,
la care participau mai multe foste capete încoronate din Europa, îmbrăcată din
ce în ce mai modest şi întotdeauna cu straie cernite, fiindcă păstra în
continuare ,,marele doliu regal”. Aceasta situaţie precară a hotărât-o pe sora
sa mai mică, Principesa Ileana, care se călugărise în America şi devenise Maica
Alexandra, fondând chiar o mănăstire, să o cheme pe Mignon peste Ocean. Tot
acolo, la Denver, locuia de caţiva ani şi fiul ei cel mare, Petru al II-lea,
ultimul Rege al Iugoslaviei. Mignon a vândut cele din urmă pietre preţioase din
Diadema pe care o purtase în chip de mireasa regală la nunta ca-n basme ce
avusese loc la Belgrad, pe vremea cand mai era tânără, frumoasa şi plină de
speranţe. Cu o parte din banii obtinuţi şi-a plătit biletul de vapor la clasa a
II-a pentru a-şi păstra o mică rezervă de ,,economii”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">
</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Cea
care fusese principesa şi regina, înrudită cu toate marile familii regale ale Europei,
părăsea ,,Lumea Veche” şi se îmbarca pe un uriaş transoceanic, pornind, la
sfârşitul vieţii, tocmai spre ,,Lumea Nouă”! Această călătorie, cea din urmă
din existenţa sa, avea semnificaţia dureroasă şi simbolică a unei despărţiri
definitive de trecut. În urma sa rămâneau oameni, locuri şi întâmplări, o
întreagă viaţă pierdută pentru totdeauna. Înaintea sa nu se mai afla decât
sfârşitul. La puţin timp după sosirea sa în America, Mignon, în vârstă de 61 de
ani, îşi sfârşea zilele, în 1961, departe de lumea în care cunoscuse mărirea şi
decăderea şi care pierise înaintea ei. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: no;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;">Regina Maria, Mărioara sau Mignon </span></span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 18.6667px; line-height: 21.4667px;">Karadjordjevic</span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 18.6667px; line-height: 21.4667px;"> </span><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;">a Iugoslaviei, a murit în sărăcie la 22 iunie 1961 în
apartamentul ei din Londra. Ea a fost înmormântată în cimitirul familiei regale
britanice Royal Burial Ground la Frogmore, Windsor, în apropierea mausoleului
străbunicii sale, regina Victoria.</span><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt; line-height: 115%;"></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: large;"><b>POST-MORTEM</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Ca
urmare a cerererii de reabilitare care a fost depusă în luna octombrie 2013 de
descendenţii prinţilor Tomislav şi Andrei Karadjordjevic - principesele Lavinia
şi Katherine şi prinţii Dimitri şi Michael în numele Reginei Maria
Karadjordjevic a Iugoslaviei (Principesa a României, Principesa de
Hohenzollern), aceasta a a fost reabilitată în luna aprilie a anului 2014
printr-o decizie a Înaltei Curţi din Belgrad, care a declarat de asemenea nul
şi neavenit un decret din 1947 dat de regimul comunist ce a lăsat-o fără
cetăţenie şi proprietate, În cursul unei audieri la Palatul de Justiţie din
Belgrad, instanţa a decis că, printr-o decizie a Preşedinţiei Prezidiului
Republicii Populare Federative Iugoslavia, regina Maria a fost privată de
drepturile sale umane cum ar fi dreptul la vot, dreptul la proprietate şi
dreptul la cetăţenie din motive politice şi ideologice. Decizia va permite
moştenitorilor familiei regale să revendice proprietatea confiscată în
conformitate cu legea privind restituirea. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Tot
odată Rămăşiţele Reginei Maria a Iugoslaviei au fost repatriate fostei
Iugoslavi, după ce trupul acesteia a fost exhumat din Cimitirul Regal din
apropierea Palatului Windson din Marea Britanie. Pentru exhumarea trupului a
fost nevoie de aprobarea Reginei Elisabeta II-a a Marii Britanii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Trupul
Reginei Maria a Iugoslvaiei a fost dus mai întâi la o biserică ortodoxă sârbă
din Londra. Acolo a avut loc o slujbă de comemorare, după care trupul a ajuns
la Belgrad şi pe toată durata drumului a fost însoţit de nepotul său, Prinţul
moştenitor Alexandru. Odată cu osemintele Reginei Maria au revenit pe
meleagurile natale și osemintele fiului ei mai mare, Regele Petru al II-lea al
Iugoslaviei și ale soției acestuia Regina Alexandra.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Rămăşiţele
ei au fost şi înhumate pe 26 mai 2013. Funeraliile de Stat au avut loc la Catedrala Sfântul Gheorghe din
Oplenac, unde se află Necropola Regală a Serbiei. Regina Maria, născută
Principesă a României (fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria), se va
odihni pe pământul țării de adopție pe care a slujit-o, alături de soțul ei,
Regele Alexandru I al Iugoslaviei. Regele Petru al II-lea și Regina Alexandra,
părinții actualului Șef al Familiei Regale a Serbiei, și-au găsit loc de veci
în pământul țării lor, după o pribegie de mai multe decenii. Cu aceeași ocazie
au fost repatriate și au fost îngropate în Cripta Regală osemintele fratelui
Regelui Petru al II-lea, Principele Andrei al Iugoslaviei, fiul mai mic al
Reginei Maria a Iugoslaviei.<o:p></o:p></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOLs-LcdEjvVEw2AT_uFOK8gPVoj5L-mgN5zsAvVpdj02tNAoXqY7s-ZfwkviQwOtv4OKPnC0LwmT3Jb_0fUrCtFYxlzKxZ4J-7rB7HgqStEN5hyysNhDLqyg9ycixzTnzdaKriVzUxrx3/s1600/9198.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="428" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOLs-LcdEjvVEw2AT_uFOK8gPVoj5L-mgN5zsAvVpdj02tNAoXqY7s-ZfwkviQwOtv4OKPnC0LwmT3Jb_0fUrCtFYxlzKxZ4J-7rB7HgqStEN5hyysNhDLqyg9ycixzTnzdaKriVzUxrx3/s640/9198.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;">IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013, CU OCAZIA REÎNHUMĂRII REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI.</b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;"></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBBydF-_vhLJHvORvK9POnMBAzDAlnklzWPkpy6JlOs-AcuO5CvK1FA6pWrTK_AJgOuI-cWO05uMj9JZaW8VvkcE9T-suZBTzyEvSpq2OLj2m5esUl_qCCeU9blF4WLTcPMeyJrMotGUDQ/s1600/%25D1%2581%25D1%2580%25D0%25BF%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B0-%25D1%2586%25D1%2580%25D0%25BA%25D0%25B2%25D0%25B0-%25D0%25B8-%25D1%2581%25D1%2580%25D0%25BF%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B8-%25D0%25BD%25D0%25B0%25D1%2580%25D0%25BE%25D0%25B4+12+of+12.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBBydF-_vhLJHvORvK9POnMBAzDAlnklzWPkpy6JlOs-AcuO5CvK1FA6pWrTK_AJgOuI-cWO05uMj9JZaW8VvkcE9T-suZBTzyEvSpq2OLj2m5esUl_qCCeU9blF4WLTcPMeyJrMotGUDQ/s640/%25D1%2581%25D1%2580%25D0%25BF%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B0-%25D1%2586%25D1%2580%25D0%25BA%25D0%25B2%25D0%25B0-%25D0%25B8-%25D1%2581%25D1%2580%25D0%25BF%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B8-%25D0%25BD%25D0%25B0%25D1%2580%25D0%25BE%25D0%25B4+12+of+12.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013, CU OCAZIA REÎNHUMĂRII REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. ÎN IMAGINEA SE POATE VEDEA COROANA CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI CU BLAZONUL CASEI REGALE </b></span><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Karadjordjevic</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 115%;"><br /></span></b></span></td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz1yPKBhOq9qP48oiy1NHk29m-KHYT9tQlhzcXOAYTRYVvkJm2zFo-7ZDNFQbGI1B_MTadn8_QThDdYeBMDZWxsHJGP_htHkXhdPoAl4gzBJ4eioDklspKvWzrAK2QGsMbJf6lvLsPLR1P/s1600/193309538751a0c306015f0133954619_v4big.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz1yPKBhOq9qP48oiy1NHk29m-KHYT9tQlhzcXOAYTRYVvkJm2zFo-7ZDNFQbGI1B_MTadn8_QThDdYeBMDZWxsHJGP_htHkXhdPoAl4gzBJ4eioDklspKvWzrAK2QGsMbJf6lvLsPLR1P/s640/193309538751a0c306015f0133954619_v4big.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013. </b></span><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;">ÎN IMAGINEA SE POT VEDEA CELE PATRU SICRIE CU RĂMĂȘIȚELE OMENEȘTI ALE</b><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium; line-height: 115%;"> REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. TOTODATĂ SE VĂD ALAIUL DE INALȚI MONAHI AI BISERICII ORTODOXE </b><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium; line-height: 18.4px;">SÂRBE.</b><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium; line-height: 115%;"><br /></b></td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZRvdwXFi_Lb8T-kRjgJZuw_4Ps6VPK6t-jNxBYFizH3eYmf8W8Q0UFndOeC_7eyeJcZbmk6xLdkIfuwSp3w98VelqxrQWfFQAaggZ2szE__xQB_TlqRZiEJCIP7fWVdgMBTlvoM4XCdYc/s1600/%25D1%2581%25D1%2580%25D0%25BF%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B0-%25D1%2586%25D1%2580%25D0%25BA%25D0%25B2%25D0%25B0-%25D0%25B8-%25D1%2581%25D1%2580%25D0%25BF%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B8-%25D0%25BD%25D0%25B0%25D1%2580%25D0%25BE%25D0%25B4+3+of+12.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="376" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZRvdwXFi_Lb8T-kRjgJZuw_4Ps6VPK6t-jNxBYFizH3eYmf8W8Q0UFndOeC_7eyeJcZbmk6xLdkIfuwSp3w98VelqxrQWfFQAaggZ2szE__xQB_TlqRZiEJCIP7fWVdgMBTlvoM4XCdYc/s640/%25D1%2581%25D1%2580%25D0%25BF%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B0-%25D1%2586%25D1%2580%25D0%25BA%25D0%25B2%25D0%25B0-%25D0%25B8-%25D1%2581%25D1%2580%25D0%25BF%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B8-%25D0%25BD%25D0%25B0%25D1%2580%25D0%25BE%25D0%25B4+3+of+12.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;">IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013, CU OCAZIA REÎNHUMĂRII REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. ÎN IMAGINE SE POT OBSERVA MEMBRII AI FAMILIEI REGALE SÂRBE, AI DIFERITELOR FAMILI REGALE DIN EUROPA DAR ȘI ÎNALȚI DEMNITARI AI STATULUI SÂRB<br /><br /><br />.<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJBk8PqU3qNHYkoLrJyPqszcOlgUE_j9KieqIaEmr04D1SUGkjJokz93fwlmQjgStLoS6hpMgxIeTyVsQiVDkyQUeqniXbSrFEkJWdqfVPZX_w-DxHHXr_eGFATLndrrSesa-xXKXfluB0/s1600/Regina+Alexandra%252C+Regina+Maria+%25C8%2599i+Prin%25C8%259Bul+Andrew+a+ajuns+ieri+la+aproximativ+13.30+la+Oplenac%252C+mausoleul+dinastiei+Karagheorghevici..jpg" imageanchor="1"><img border="0" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJBk8PqU3qNHYkoLrJyPqszcOlgUE_j9KieqIaEmr04D1SUGkjJokz93fwlmQjgStLoS6hpMgxIeTyVsQiVDkyQUeqniXbSrFEkJWdqfVPZX_w-DxHHXr_eGFATLndrrSesa-xXKXfluB0/s640/Regina+Alexandra%252C+Regina+Maria+%25C8%2599i+Prin%25C8%259Bul+Andrew+a+ajuns+ieri+la+aproximativ+13.30+la+Oplenac%252C+mausoleul+dinastiei+Karagheorghevici..jpg" width="640" /></a></b><b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013, CU OCAZIA REÎNHUMĂRII REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. ÎN IMAGINE SE POT OBSERVA MEMBRII AI FAMILIEI REGALE SÂRBE, AI DIFERITELOR FAMILII REGALE DIN EUROPA DAR ȘI ÎNALȚI DEMNITARI AI STATULUI SÂRB</span><br /><br /></b><br />
<div style="text-align: justify;">
<div class="MsoNormal">
<b><b><i><span lang="RO" style="font-family: "Franklin Gothic Book","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">SURSE:<o:p></o:p></span></i></b></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><b><i><span lang="RO" style="font-family: 'Franklin Gothic Book', sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><a href="http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/cenaclul-de-la-paltinis-80701.html">http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/cenaclul-de-la-paltinis-80701.html</a>
<o:p></o:p></span></span></i></b></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><b><i><span lang="RO" style="font-family: 'Franklin Gothic Book', sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><a href="http://www.formula-as.ro/">http://www.formula-as.ro/</a><o:p></o:p></span></span></i></b></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><b><i><span lang="RO" style="font-family: 'Franklin Gothic Book', sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><a href="https://romaniainourhearts.wordpress.com/?attachment_id=1491">https://romaniainourhearts.wordpress.com/?attachment_id=1491</a><o:p></o:p></span></span></i></b></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><b><i><span lang="RO" style="font-family: 'Franklin Gothic Book', sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><a href="http://www.alternativaonline.ca/SC1401.html">http://www.alternativaonline.ca/SC1401.html</a><o:p></o:p></span></span></i></b></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><b><i><span lang="RO" style="font-family: 'Franklin Gothic Book', sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><a href="http://jurnalul.ro/">http://jurnalul.ro/</a>
<o:p></o:p></span></span></i></b></b></div>
<b><span lang="RO" style="color: #333333; font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><a href="http://www.pouke.org/">http://www.pouke.org/</a></span>
</span></b></div>
<b>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: #333333; font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: #333333; font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; line-height: 115%;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: 'Franklin Gothic Book', sans-serif; line-height: 115%;"><span style="font-size: large;">Recenzie realizată de prof.
ist./jurn. Ovidiu CZINKA, January 06, 2016</span></span></i></b></span></div>
</b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
</span><br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
</span></div>
Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-68208691273056063312016-01-04T10:46:00.000-08:002016-01-05T09:17:17.697-08:00 ALTEŢA SA IMPERIALĂ ŞI REGALĂ ILEANA A ROMÂNIEI<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<strong><span lang="RO" style="font-family: Batang, serif; font-size: 18pt;">ALTEŢA
SA IMPERIALĂ ŞI REGALĂ ILEANA ,ARHIDUCESĂ A AUSTRIEI, PRINCIPESĂ DE HABSBURG
–TOSCANA, PRINCIPESĂ A ROMÂNIEI, PRINCIPESĂ DE HOHENZOLLERN<o:p></o:p></span></strong></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<strong><span lang="RO" style="font-family: Batang, serif; font-size: 18pt;"><br /></span></strong></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 9.75pt; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<b><i><u><span lang="X-NONE" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;"></span></u></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 9.75pt; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<b><i><span lang="X-NONE" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt; line-height: 115%;"> <u> Biografie</u></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 9.75pt; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeMwI9Y2YvQaHzwDTtPE0GFCxM8xnBoXItm1ukF4eOkXhJjinQs_0DluBk1l9AMDezHA_8xjFP5ojekau1-3N7Qc-_MwlyqXQjoRyrv4yMQf6RSw0HFNuCW6DgJjan_uDWxCfvgOevp-iH/s1600/A.S.R+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+9..jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeMwI9Y2YvQaHzwDTtPE0GFCxM8xnBoXItm1ukF4eOkXhJjinQs_0DluBk1l9AMDezHA_8xjFP5ojekau1-3N7Qc-_MwlyqXQjoRyrv4yMQf6RSw0HFNuCW6DgJjan_uDWxCfvgOevp-iH/s400/A.S.R+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+9..jpg" width="241" /></a><b><i><span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 13pt; line-height: 19.9333px;">5 ianuarie 1909: se naște la București.<br />1931: se mărita cu arhiducele Anton de Austria cu care are șase copii.<br />1954: divorțează de Anton de Austria și se mărita cu Ștefan Issărescu.<br />1965: divorțează și de al doilea soț și se călugărește, sub numele de Maica Alexandra.<br />21 ianuarie 1991: moare la Spitalul St.Elizabeth din Youngstown, Ohio.<br />2005: apar în românește</span></i></b><b><i><span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 13pt; line-height: 19.9333px;"> Memoriile sale sub numele ,, Trăiesc din nou’’</span></i></b><i><span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt; line-height: 21.4667px;">.</span></i><b><i><u><span lang="X-NONE" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;"><br /></span></u></i></b></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Marile conflagrații ale secolului XX, schimbările bruște ale regimurilor politice și harta lumii după aceste două războaie mondiale, au făcut din multe Case Regale din Europa și din lumea întreagă să ajungă din Vițe Regale oameni cu o mai puțină importanță politică în cel mai bun caz, sau să ajungă în ierarhia oamenilor simpli. Dincolo de nenorocire, există însă o demnitate morală pe care unele vlăstare cu sânge albastru nu și-au pierdut-o niciodată. Unul dintre ele este Prințesa Ileana de România, o brunetă cu privire pătrunzătoare și frunte înaltă, care, după ce s-a scăldat în bogăție, a fost obligată să se reinventeze pe pământ străin,să învețe să lucreze pentru a se întreține, să învețe să spele,să facă cumpărături din piață,practic să învețe să trăiască cum trăiește un om dintr-o categorie socială cu resurse limitate.</span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cert e că, din toată această stufoasă coroană genealogică, a ieşit o femeie de isprava, aşa cum s-a și numit vaporul care a dus-o în America. Ileana este o femeie ale cărei valori au rămas mereu credința creștină ortodoxă – pe care o și argumentează într-o carte, ,,Spiritul ortodoxiei’’, iubirea față de semeni, pe care și-a manifestat-o lucrând pentru Crucea Roșie în cel de-al Doilea Război Mondial, și un simț al familiei care a făcut-o să se adapteze repede în Lumea Nouă. A studiat în Anglia, a învățat să picteze și să sculpteze.</span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><div style="text-align: justify;">
Există la familiile regale din trecutul recent un amestec de noblețe care nu poate fi considerat nici absolut înălțător și nici depășit. În secolul trecut, Principesa Ileana de Hohenzollern și Habsburg-Toscana, născută în urmă cu 107 de ani la București, ilustrează această rară combinație. În primul rând, o genealogie vastă, în care îi regăsim pe regina Victoria a Angliei și pe împăratul Nicolae I al Rusiei (ambii – pe linie maternă, mama ei fiind Maria de Edinburgh).</div>
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><div style="text-align: justify;">
Pe linie paternă, descinde din familia de Saxa-Coburg și Gotha, bine reprezentată la conducerea Portugaliei în secolul al XIX-lea. Tatăl ei oficial este Ferdinand I, dar se spune că ar fi, de fapt, vorba despre prințul Barbu Știrbey (zvon care circulă prin cercurile apropiate Casei Regale,lucru care nu a fost dovedit niciodată).</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="text-align: center;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="text-align: center;">Principesa Ileana s-a născut în 1909 la București (România) și a fost fiica cea mai tânără (după moartea prematură a Alteței Sale Regale Principele Mircea, care moare de febră tifoidă în anul 1916), a regelui Ferdinand și a reginei Maria. Ea a fost mătușa regelui Mihai de România, iar prin mama sa, regina Maria, se înrudea cu familiile regale din Marea Britanie și Rusia.</span></div>
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><br /><!--[endif]--></span></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglTzV_0YtKeGZldETmSWMeYAYH8kgErF1YfLbN4mVl2u9eGbckV0vdHaI_5YKvHTCxeVmb-UtvIyxHliuHc0K4kUX44Z0HEXtb34O0GDapabit_Vo6rTgatsekbzZvQE4C7KrfO2W82TLH/s1600/A.S.R+PRINCIPESA+MARIA+CU+A.S.R.+PRINCIPESA+ILEANA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglTzV_0YtKeGZldETmSWMeYAYH8kgErF1YfLbN4mVl2u9eGbckV0vdHaI_5YKvHTCxeVmb-UtvIyxHliuHc0K4kUX44Z0HEXtb34O0GDapabit_Vo6rTgatsekbzZvQE4C7KrfO2W82TLH/s640/A.S.R+PRINCIPESA+MARIA+CU+A.S.R.+PRINCIPESA+ILEANA.jpg" width="399" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div class="MsoNormal" style="margin-right: -3.2pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: no;"><b>A.S.R.PRINCIPESA MARIA CU A.S.R PRINȚESA
ILEANA</b></span><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: no;"> <o:p></o:p></span></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 115%;"></span></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9BCL7-KeScEOIAqTUtTN9f4xGURor7Aserw6miqVESXObCetlsfexmswjku_ujPuCBR-1aXiVb-kUXYh24y4FknB80TVCNSTh1ZRFTmMxyfcb0AgZHhDdnRyKogRwZ5WQX9_JLuS_Pjj2/s1600/A.S.R.+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+%25C8%2598I+A.S.R.+PRIN%25C8%259AUL+MIRCEA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><img border="0" height="392" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9BCL7-KeScEOIAqTUtTN9f4xGURor7Aserw6miqVESXObCetlsfexmswjku_ujPuCBR-1aXiVb-kUXYh24y4FknB80TVCNSTh1ZRFTmMxyfcb0AgZHhDdnRyKogRwZ5WQX9_JLuS_Pjj2/s640/A.S.R.+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+%25C8%2598I+A.S.R.+PRIN%25C8%259AUL+MIRCEA.jpg" width="640" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><div style="margin-right: -3.2pt;">
<div style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>,,ALTEȚELE LOR REGALE PRINȚESA ILEANA ȘI PRINȚUL
MIRCEA (1915)”</b></span></div>
</div>
</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<span style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></span>
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAbvr40-XkAaKdTP_XpImyrlrt9lelXijQGEkGfMm69mHnawnlt6RVNNsjCrq-bTzLCKEVdwdERNIHcPdGixXgLwGzJafOIEb62TLz_mTojaRtLRdhFJovmco8byoxJWuIFT1-Fa6FPWQt/s1600/A.R.S+PRINCIPESA+MARIA+CU+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA++1..jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAbvr40-XkAaKdTP_XpImyrlrt9lelXijQGEkGfMm69mHnawnlt6RVNNsjCrq-bTzLCKEVdwdERNIHcPdGixXgLwGzJafOIEb62TLz_mTojaRtLRdhFJovmco8byoxJWuIFT1-Fa6FPWQt/s640/A.R.S+PRINCIPESA+MARIA+CU+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA++1..jpg" width="406" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>,,MAJESTATEA SA REGINA MARIA CU PRINȚESA ILEANA”</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 115%;">Până
la vârsta de 7 ani s-a bucurat de toate privilegiile unei vieţi la palat.
Declanşarea Primului Război mondial, a obligat familia regală, împreună cu
guvernul şi Parlamentul, să se refugieze din calea trupelor austro-germane la
Iaşi. Educaţia a primit-o cu precădere în familie, de la pregătitori, de la
părinţi şi de la personalul curţii. De la mama s-a a învăţat limbile engleză şi
franceză, iar de la tată - germană. A fost crescută cu dragostea faţă de
România, poporul, tradiţiile şi limba română. A frecventat Colegiul din
Heathfield-Ascot din Marea Britanie. A studiat sculptura cu Ion Jalea , iar
pictura cu Jean Al. Steriadi.</span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiu-FLCvw6aisdM-j3RhchyphenhyphenFxhVRRQqy9udqrDtMHwfSwRWe0vHgx8x7UCf3SAFXX8wOrcsCe7X_t5IonBINP8W65uw7719_pYlBc3nPKzetE1QhCTp2Qeo72s_TRV-1ts9pKPoac2v3KrW/s1600/A.S.R+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+10..jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiu-FLCvw6aisdM-j3RhchyphenhyphenFxhVRRQqy9udqrDtMHwfSwRWe0vHgx8x7UCf3SAFXX8wOrcsCe7X_t5IonBINP8W65uw7719_pYlBc3nPKzetE1QhCTp2Qeo72s_TRV-1ts9pKPoac2v3KrW/s640/A.S.R+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+10..jpg" width="404" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">,,A.S.R
PRINȚESA ILEANA FOTOGRAFIE REALIZATĂ PROBABIL ÎN ANUL 1914”</span><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Prințesei îi plăceau mult sporturile, iubea marea și avea propriul yacht.
În 1926 a călătorit împreună cu mama Sa regina Maria și cu fratele său,
Nicolae, în America (țara ei de adopție mai târziu), iar mai apoi în Spania.
Domniţa Ileana - cum o numeau apropiaţii - a fost fondatoarea sau preşedintele
a unor organizaţii de cercetaşi că Asociaţia Creştină a femeilor române,
Asociaţia Ghidelor şi Ghizilor din România etc. Principesa Ileana fiind
pasionată de yachting, obţine brevetul de căpitan de cursă lungă, navigând mai
mulţi ani cu yachtul „<i>Isprava</i>”, fiind singura femeie din România cu
această calificare. Participă la diverse expediţii în Munţii Carpaţi. </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlNU_RR35Dnbb6d7rR5nnaFWeW_j8hSOtwAZytBr9AgRzhMofwHbF_lcGQwxlDy2QlN5HmfnVcMwm8VKvIDQNWALuc1lK_C0s7v1M8ty2glzIvTQGsPickvng8rDUutVRK31OwsPXHGrZu/s1600/REGINA+MARIA+%25C8%2598I+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA++2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlNU_RR35Dnbb6d7rR5nnaFWeW_j8hSOtwAZytBr9AgRzhMofwHbF_lcGQwxlDy2QlN5HmfnVcMwm8VKvIDQNWALuc1lK_C0s7v1M8ty2glzIvTQGsPickvng8rDUutVRK31OwsPXHGrZu/s640/REGINA+MARIA+%25C8%2598I+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA++2.jpg" width="396" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.8px; font-weight: bold;">,,M.S. REGINA MARIA CU A.S.R. PRINȚESA ILEANA ÎN COSTUME NAȚIONALE”</span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivRYeSd0s-CVx4RXfrL0W_VQJ62p5DIuP-kF8vkx3STrNjclvKT2vJ06-CML7ShSL-1_5tMLpv_AI_W-5k6BvnRTnHMJw1tzTp6I_gsN-Ua-P5fDg9AQv4ZGOg7sC0FyHJDkIt8jPtDeMm/s1600/M.S.+REGINA+MARIA+CU+A.S.R.+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+%25C3%258EN+COSTUME+NA%25C8%259AIONALE.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivRYeSd0s-CVx4RXfrL0W_VQJ62p5DIuP-kF8vkx3STrNjclvKT2vJ06-CML7ShSL-1_5tMLpv_AI_W-5k6BvnRTnHMJw1tzTp6I_gsN-Ua-P5fDg9AQv4ZGOg7sC0FyHJDkIt8jPtDeMm/s640/M.S.+REGINA+MARIA+CU+A.S.R.+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+%25C3%258EN+COSTUME+NA%25C8%259AIONALE.jpg" width="410" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>,,M.S. REGINA MARIA CU A.S.R. PRINȚESA ILEANA ÎN COSTUME NAȚIONALE”</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBRt4rnQOfKlsPAVW7m82cT6oRyAlUM6hPmONBXVFoIq7ES-TrzTGN7NI_OMQm2EhZ9PPFD2e6WJQRI_bwtOu3euZpgoPR5OaC5zPvqjzIQHmAQkVGldH8gBuEtaCvg6RrJMlo0Thl-Gwl/s1600/REGINA+MARIA+%25C8%2598I+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA++%25C3%258EN+COSTUME+DE+ZBOR+1929.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBRt4rnQOfKlsPAVW7m82cT6oRyAlUM6hPmONBXVFoIq7ES-TrzTGN7NI_OMQm2EhZ9PPFD2e6WJQRI_bwtOu3euZpgoPR5OaC5zPvqjzIQHmAQkVGldH8gBuEtaCvg6RrJMlo0Thl-Gwl/s640/REGINA+MARIA+%25C8%2598I+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA++%25C3%258EN+COSTUME+DE+ZBOR+1929.jpg" width="394" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>,,MAJESTATEA SA REGINA MARIA ȘI PRINȚESA ILEANA ÎN COSTUME DE ZBOR 1929”</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 14pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;">Î</span>n vara anului 1930, însoţind-o pe mama Sa, Regina Maria într-o vizită în Spania, Principesa îl întâlneşte la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg, „un băiat foarte frumos, înalt, blond, sportiv, distins “.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În timpul „Restaurației“, Ileana se afla într-un voiaj în Egipt. Ea a salutat gestul politic al fratelui său, însă, la scurt timp, noul Rege, Carol al II-lea, a hotărât să-i restrângă aparițiile publice, deranjat de popularitatea Domniței de strânsa legătură a acesteia cu Regina Maria. La sfârșitul anului 1930, Ileana îi scria Regelui Carol al II-lea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci știi cât de mult țin la tine și cum mă doare să te văd supărat. Fii îngăduitor, vreau să fac bine, vreau să te mulțumesc, dar sunt tânără și greșesc fără să vreau. În orice clipă sunt gata să te servesc fiindcă îmi ești Rege și apoi ești fratele meu pe care îl iubesc atât de mult”. Dar Regele, hotărât să nu împartă cu nici un alt membru al familiei regale puterea politică și popularitatea de care se bucura familia regală, a găsit o soluție simplă de „a scăpa” de sora sa: Ileana trebuia să se mărite cu un prinț străin și să plece din țară</span>.</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-no-proof: no;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8nxv4kVRusXTmcEv1yfKIfFKQeH_iNrJte4tZvezTjGW7LYvc6ZBg-z7mbnrtDn3CctZthydoLcdlAp4_O3nUGI5dsFOiiL_sPjwjvajfhfUZFPc4olU1HyvAYjVyXTpQneCPIESYYvQY/s1600/A.S.R+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+8..jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8nxv4kVRusXTmcEv1yfKIfFKQeH_iNrJte4tZvezTjGW7LYvc6ZBg-z7mbnrtDn3CctZthydoLcdlAp4_O3nUGI5dsFOiiL_sPjwjvajfhfUZFPc4olU1HyvAYjVyXTpQneCPIESYYvQY/s640/A.S.R+PRIN%25C8%259AESA+ILEANA+8..jpg" width="398" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>,,A.S.R PRINȚESA ILEANA PROBABIL LA VÂRSTA DE 18 ANI - 1927”</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-no-proof: no;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;">În martie 1931,
Ileana şi Regina Maria, întorcându-se dintr-o vizită la Paris, răspund unei
invitaţii primite din Umrich, de la reşedinţa verilor Hohenzollern. Aici,
Ileana îl reîntâlneşte pe Arhiducele Anton. Se pare că reîntâlnirea nu era
întâmplătoare, Arhiducele fiind chemat la dorinţa expresă a Regelui Carol al
II-lea al României. Iniţiativa s-a dovedit inspirată. </span><br />
<span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;">Pe 20 aprilie 1931,
Ileana îi cere fratelui său binecuvântarea şi consimţământul ca şef al Casei
Regale. La întoarcerea în ţară, Ileana a anunţat oficial că intenţionează să se
căsătorească cu arhiducele austriac. Şeful Casei Regale Române, Regele Carol al
II-lea, îşi dă acordul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;">Anton era fiul Arhiducelui
Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana şi al Arhiducesei Blanka de Bourbon
a Spaniei, născut la 20 martie 1901, în Viena imperială. Numele complet al
Arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef Ignatz Raphael
Michael Margaretha Nicetas, un nume demn de un arhiduce de Austria, primit
în amintirea naşilor de botez. După proclamarea Republicii Austria, Anton şi
familia să se retrag în Spania. Arhiducele, absolvent al şcolii Superioare de
Inginerie din Madrid, s-a angajat la uzinele Ford din Londra, după care s-a
stabilit la Barcelona, unde a deschis, împreună cu fratele său Franz-Josef, un
service automobilistic şi de aviaţie. Împătimit aviator, era câştigătorul a
numeroase concursuri aviatice internaţionale. Astfel, pe cei doi logodnici îi
apropia şi pasiunea pentru sport, fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru
călărie, automobilism şi yachting.</span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh25GCd8ij3fcSW3KrVz6jkA4XiKrajBeKX71eoKdKklAGPMx36msj32CttqvNOuFlfxZVOPIpksZatgbwmY0C5UiCi1q3jduKKn-RC5vAFzFfqmi22xcEAe007aAsttx0GhqmqjtDDgWA3/s1600/PRINCIPESA+ILEANA+A+ROM%25C3%2582NIEI++SO%25C8%259AIA+ARHIDUCELUI+ANTON+DE+HABSBURG+A%25C8%2598EZA%25C8%259AI+%25C3%258EN+FA%25C8%259AA+ALTARULUI+1931.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="472" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh25GCd8ij3fcSW3KrVz6jkA4XiKrajBeKX71eoKdKklAGPMx36msj32CttqvNOuFlfxZVOPIpksZatgbwmY0C5UiCi1q3jduKKn-RC5vAFzFfqmi22xcEAe007aAsttx0GhqmqjtDDgWA3/s640/PRINCIPESA+ILEANA+A+ROM%25C3%2582NIEI++SO%25C8%259AIA+ARHIDUCELUI+ANTON+DE+HABSBURG+A%25C8%2598EZA%25C8%259AI+%25C3%258EN+FA%25C8%259AA+ALTARULUI+1931.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><strong><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%;">CEREMONIA
RELIGIOASĂ A PRINCIPESEI ILEANA ȘI ANTON (ÎN IMAGINE MIHAI MARE VOIEVOD DE ALBA IULIA, REGELE CAROL AL II-LEA, ȘI ALȚI MEMBRI AI ÎNALTEI SOCIETĂȚI DIN ANI ”30)</span></strong></td></tr>
</tbody></table>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimRvkxc7LXKsZWEcKYD8D0sLN9guCvJN7CE-z_dnJobLMm-mg4DKc0Aw3gBrVSJnePGHIf9Y_f6ERmTVKkaWZ1uI0rznkQGGJHmFLpgOyhhxKAhjtCRyL86095NqOJYF81W1EXEIjt3pz1/s1600/PRINCIPESA+ILEANA+%25C8%2598I+ARHIDUCELE+ANTON+DE+HABSBURG.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimRvkxc7LXKsZWEcKYD8D0sLN9guCvJN7CE-z_dnJobLMm-mg4DKc0Aw3gBrVSJnePGHIf9Y_f6ERmTVKkaWZ1uI0rznkQGGJHmFLpgOyhhxKAhjtCRyL86095NqOJYF81W1EXEIjt3pz1/s640/PRINCIPESA+ILEANA+%25C8%2598I+ARHIDUCELE+ANTON+DE+HABSBURG.jpg" width="396" /></a><br />
<b style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 13.3333px; line-height: 15.3333px;"> A.S.I.R. PRINCIPESA ILEANA ȘI SOȚUL SĂU ARHIDUCELE ANTON DE HABSBURG 1931.</b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="margin-right: -3.2pt; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE;">Căsătoria Ilenei a
fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără
rezerve de Casa Regală Română, fiind pentru prima oară când un membru al
familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau
fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială. A fost ultima căsătorie
oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei Regale Române.</span></div>
<div style="margin-right: -3.2pt; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 115%;">Ceremonia căsătoriei are loc la
Castelul Pelişor, pe dată de 26-27 iulie 1931, la vârsta de 22 de ani. Pentru
că tatăl ei murise în 1927, a fost condusă la altar de fratele ei mai mare,
regele Carol al II-lea.</span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxdSenS_ayFzHRHWHfiQkfgmMnyOltx7z-_NpemNIIZ_bgdF1omvMNG_PMtfCFXCY_XU2TYbnSt1lKcFy5hBJ8u87WgEYIJ7VNvIQCKp9RGs-jDXP0xZmevcsOs75EKJrFItbThiqfM2Df/s1600/PRINCIPESA+ILEANA+%25C8%2598I+ARHIDUCELE+ANTON+26+IULIE+1931+SINAIA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxdSenS_ayFzHRHWHfiQkfgmMnyOltx7z-_NpemNIIZ_bgdF1omvMNG_PMtfCFXCY_XU2TYbnSt1lKcFy5hBJ8u87WgEYIJ7VNvIQCKp9RGs-jDXP0xZmevcsOs75EKJrFItbThiqfM2Df/s640/PRINCIPESA+ILEANA+%25C8%2598I+ARHIDUCELE+ANTON+26+IULIE+1931+SINAIA.jpg" width="456" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-small;">IMAGINI CU AA.LL. RR. PRINCIPESA ILEANA ȘI ARHIDUCELE ANTON 26 IULIE 1931 LA SINAIA ÎN CALEAȘCA REGALĂ</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="margin-right: -3.2pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Conjucturile politice ale timpurilor, revoluţia din Spania şi decizia lui Carol al II-lea ca descendenţii din familia Habsburg să nu fie născuţi pe pământ românesc i-a pus pe tinerii căsătoriţi în mare dificultate. </span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Ei sunt nevoiţi să plece în Austria în 1931. S-au stabilit la Castelul de la Sonnberg, în apropierea Vienei. Aici se nasc cei şase copii, Ștefan, Arhiduce de Austria (1932-1998), Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959), Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935),Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937), Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939), Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942).</span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</span><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlaXt-fq1a6U1_2BSOtdii7wZhBMYBgPAl-otdL9BXSbfxqfEiriJxYbUBDvdbK3U8Sa_-GukS2goAAb0rdIHIZ4CSXlFXJ9_MohDicsN_FyjP4b8Nw2l0AtXCBB91Dbrwj8QKef_mLaS1/s1600/history-princess_ileana_children.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="430" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlaXt-fq1a6U1_2BSOtdii7wZhBMYBgPAl-otdL9BXSbfxqfEiriJxYbUBDvdbK3U8Sa_-GukS2goAAb0rdIHIZ4CSXlFXJ9_MohDicsN_FyjP4b8Nw2l0AtXCBB91Dbrwj8QKef_mLaS1/s640/history-princess_ileana_children.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>ALTEȚA SA IMPERIALĂ ȘI REGALĂ PRINCIPESA ILEANA ALĂTURI DE SOȚUL SĂU ARHIDUCELE ANTON ȘI CEI ȘASE COPII</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În timpul celui de Al-Doilea Război Mondial, Principesa Ileana a stabilit un spital pentru soldații români la castelul ei de la Sonneburg, care era situat în apropierea Vienei, Austria.</span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
<div style="text-align: justify;">
În martie 1944, ca să scape de persecuțiile naziștilor, s-a mutat de la Viena cu întreaga familie, iar mai apoi s-a înapoiat în România și a locuit la Castelul Bran, primit drept cadou din partea mamei sale. Principesa Ileana a urmat cursuri de infirmerie. Mai târziu, s-a dedicat cauzei Crucii Roşii, ajutând şi îngrijind soldaţii români. Pe 23 august 1944, Principesa Ileana, Arhiducele de Austria, Anton de Habsburg şi cei şase copii pe care i-au avut împreună se aflau la Bran. În plin dezastru, într-un moment de criză ce se anunţa devastatoare, în dorinţa de a-şi ajuta compatrioţii în suferinţă, prinţesa a donat în scop caritabil o bucată de pământ din apropierea castelului. Acolo, pe malul râului Turcu, într-un ritm record, militarii români au construit spitalul care s-a numit, „Spitalul Inima Reginei”, în amintirea mamei sale, regina Maria. Alături de o echipă de doctori şi surori medicale, prinţesa a îngrijit soldaţii răniţi, a dotat spitalul cu echipamentele necesare, a dat ajutor şi în sala de operaţie, a trăit momente de groază, după cum povesteşte: ,,Când m-am aplecat, un jet de sânge a ţâşnit deodată dintr-o rană mică din pieptul rănitului iar şuvoiul cald şi lipicios mi-a sărit pe gât. Am pus repede podul palmei peste rană şi am apăsat tare, dar una din arterele principale era perforată şi eforturile mele erau în van. Curând, pânsetul unui copil care se afla lângă mine m-a obligat să uit de groaza provocată de sânge şi să am grijă de el. Bietul micuţ, stătea întins, fără să fie rănit, pe o targă lângă mama lui, moartă, desfigurată.”</div>
</span><br />
<div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in;">
</div>
<span lang="RO"></span><br />
<span lang="RO">
<br /><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0_ATpICb5p0ocJBfp0otZMinzsV2PFfPY2ytssD_MbXxbP8mq8WUSiuiTbDI6EThY8XplNxp_2BSAhFvOGhrWn2oBeP3AYTHQHfwa5onPrJ4F1aK_TGiBL8AzGpiwPdxKCzaUZx3zl5P2/s1600/PRINCIPESA+ILEANA+%25C8%2598I+FRONTISPICIUL+SPITALULUI+INIMA+REGINEI+ROM%25C3%2582NIA+1946.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0_ATpICb5p0ocJBfp0otZMinzsV2PFfPY2ytssD_MbXxbP8mq8WUSiuiTbDI6EThY8XplNxp_2BSAhFvOGhrWn2oBeP3AYTHQHfwa5onPrJ4F1aK_TGiBL8AzGpiwPdxKCzaUZx3zl5P2/s640/PRINCIPESA+ILEANA+%25C8%2598I+FRONTISPICIUL+SPITALULUI+INIMA+REGINEI+ROM%25C3%2582NIA+1946.jpg" width="448" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>A.S.I.R. PRINCIPESA ILEANA ȘI FRONTISPICIUL SPITALULUI ”INIMA REGINEI” DIN BRAN - ROMÂNIA 1946</b></span></td></tr>
</tbody></table>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<span lang="RO">
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Sufletul său de prinţesă a fost chinuit şi devastat de foarte multe. Nu a cedat pentru că avea şi o forţă demnă de rangul său, a îndurat umilinţe şi coborâri în abisul groazei, greu de imaginat. A scris, deşi nu a vrut să fie scriitoare, ci infirmieră. Cu disperare a întemeiat dispensare, cu farmecul său distins, a convins prieteni binevoitori ca generalul Nicolae Tătăranu şi inginerul Malaxa să îi acorde sprijinul pentru a dota spitale şi a-i sprijini pe cei în suferinţă. </span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Din nefericire, la scurt timp, țara a fost invadată de armata roșie, iar Majestatea Sa, regele Mihai I a fost forțat să abdice la 30 decembrie 1947.</div>
<div style="text-align: justify;">
Crăciunul anului 1947 a fost ultimul cu adevărat fericit în familia principesei Ileana – și ultimul petrecut în România. Soțul ei, Anton, a revenit acasă după o absență de aproape un an de zile (reușise să plece în Austria, să vadă ce s-a întâmplat cu casa lor de la Sonnberg), așa că familia a petrecut împreună sărbătorile la reședința lor de la castelul Bran.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Seara de 30 decembrie 1947. Principesa Ileana a petrecut câteva ore în vizită la o prietenă, la un ceai. La întoarcerea la Bran, îngrijitorul a întâmpinat-o la poartă și, alb la față și îngrozit, i-a spus: „Domniță! Domniță! Nu mai avem rege! Suntem pierduți!”. La radio tocmai se difuza mesajul de abdicare al Regelui Mihai. </div>
<div style="text-align: justify;">
În dimineața următoare, Ileana a plecat imediat spre București pentru a încerca să-l vadă pe Rege. S-a oprit la Sinaia, unde ofițerii de gardă i-au povestit: „Ne-au dezarmat cu forța azi-noapte. Cei din divizia Tudor Vladimirescu au preluat comanda. Am obținut permisiunea să facem această ultimă gardă, ca să întâmpinăm pe Majestatea sa pentru ultima dată. El încă se mai află în capitală. Să dea Domnul să nu i se întâmple nimic. De data asta vrem să îl salutăm cu cuvintele: «Să ne reveniți, Maiestate!» și apoi ne pot împușca!”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ileana s-a întâlnit cu Mihai la jumătatea drumului dinspre Bran spre București, la Câmpina. Regele i-a spus mătușei sale că i s-a zis că ea și sora ei, principesa Elisabeta, pot rămâne în țară dacă doresc, ca simple cetățene: „Mi-a spus că după părerea lui ar trebui să încerc să rămân, dar că nu putea să mi-o ceară în mod direct pentru că nu voia să risc în continuare viața mea și a copiilor mei. Trebuia să cântăresc lucrurile și să hotărăsc eu singură.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Oricât de mult și-ar fi dorit să rămână în România, odată ajunsă în București, principesa Ileana și-a dat seama că îi va fi imposibil să trăiască sub noul regim republican. Comuniștii au început imediat denigrarea monarhiei și a familiei regale, organizau manifestații populare de sărbătorire a proclamării republicii și, în plus, guvernul a decis imediat ca toate proprietățile principesei să fie confiscate. </div>
<div style="text-align: justify;">
Domniței i s-a dat voie să ia cu ea numai lucrurile personale ale familiei: haine, lenjerie de pat, tacâmuri de argint pentru opt persoane, dar nu și opere de artă, covoare sau bijuterii (cu excepția celor ce puteau fi dovedite ca fiind bijuterii de familie). Strângerea bagajelor s-a făcut sub controlul atent al partidului, care dorea să se asigure că familia regală nu părăsea țara cu niciun lucru de valoare. </div>
<div style="text-align: justify;">
La Bran, după ce și-au strâns lucrurile, Ileana, Anton și copiii lor au vizitat pentru ultima oară capela în care se aflau rămășițele principelui Mircea și inima Reginei Maria: „Am îngenuncheat cu Anton și copiii pentru ultima dată la altarul unde era inima și ne-am rugat adânc, în tăcere. Atunci mi-am promis solemn că oriunde aș merge voi încerca să îmi continui munca; mi-am promis că, deoarece în inima mea era încrustată imaginea României, viața mea va rămâne în continuare dedicată ei. Luasem o cutiuță veche și frumoasă de metal de pe una din mesele din castel și, dând la o parte zăpada cu mâinile, am umplut-o cu pământ românesc. Din câte am adus cu mine, acesta este lucrul cel mai prețios pe care îl am în casa din Noua Anglie.” </div>
<div style="text-align: justify;">
Despărțirea a fost grea. Foarte mulți oameni au venit să-și ia adio de la principesă. Nu a lipsit nici cârciumarul, despre care Ileana spune că fusese avertizată că era comunist. Bărbatul a venit la ea să o sărute și i-a spus plângând: „Să-ți amintești că tu ești Ilenuța noastră dragă: nimic nu o să poată schimba asta: copilul nostru drag!”</div>
<div style="text-align: justify;">
S-au adunat în ziua plecării sale și o mulțime de țărani din sat, dar și din sate mai îndepărtate. Principesei i s-au oferit, ca ultim dar, ramuri de brad, simbol al eternității dragostei, al vieții și al credinței.</div>
<div style="text-align: justify;">
După plecarea din Bran, din cauza troienelor, grupul a făcut un ocol cu mașinile pe la Tohan, sat considerat „roșu”. Mașinile au rămas înzăpeziți, așa că Ileana s-a dus să ceară ajutor de la muncitorii care tocmai plecau de la fabrică, deși gărzile comuniste i-au spus că este imprudent. Oamenii au ajutat-o, iar la final, când s-a dus să le mulțumească – din nou, în pofida avertismentelor gărzilor – a vrut să le ofere un ultim dar. Redăm pasajul în care Ileana descrie ce s-a întâmplat atunci:</div>
<div style="text-align: justify;">
„Vă rog luați banii aceștia și împărțiți-i între voi. Știu că este puțin, dar asta este tot ce am. – Și le-am întins toți banii care îmi fuseseră lăsați. </div>
<div style="text-align: justify;">
Oamenii s-au uitat unii la alții și apoi unul a pășit în fața mulțimii. – Nu, domniță, mi-a spus el trist. Nu luăm noi astăzi bani de la dumneavoastră. Oare nu ați răspuns chemărilor noastre zi și noapte? Nimeni nu a bătut la ușa dumneavoastră fără să fie primit. V-am făcut un bine mic, dar atât de trist – vedeți, nici pământul nu vă lasă să plecați. Mai avem însă o rugăminte la dumneavoastră. Vreți să îngenuncheați cu noi ca să spunem o rugăciune pentru rege și țară și pentru ca să vă reîntoarceți.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Conform propriilor ei memorii, Ileana s-a întâlnit cu regele Mihai și regina mamă Elena pe drumul dintre București și Sinaia, aceștia povestindu-i ce se întâmplase pe 30 decembrie. Regele a părăsit țara pe 4 ianuarie 1948, fiind urmat la câteva zile de mătușile sale, Ileana și Elisabeta.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin Decretul nr. 38 din 1948 se treceau în proprietatea statului toate bunurile deținute de regele Mihai și ceilalți membri ai familiei regale la data de 6 martie 1945 și toate bunurile dubândite după această dată.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principesa s-a mutat cu întreaga sa familie întâi în Elveția apoi în Argentina. La Buenos Aires a înființat un cămin destinat refugiaților politici români, cămin ce a purtat numele mamei sale, “Regina Maria”. În 1950 Ileana împreună cu copiii au ajuns la Boston, Statele Unite pentru a-și putea plăti datoriile. Aici, începe o viață austeră, burgheză, în sensul restrictiv al cuvântului, despre care relatează vibrant în jurnalul ei, ,,Trăiesc din nou’’ .</div>
<div style="text-align: justify;">
În primii ani petrecuți în America își întreține familia din conferințele despre pace și despre România, pe care le susține în diverse locuri. Își vinde celebra Diademă cu Safire, Tiara pe care o purtase mama ei, regina Maria. Știe că numele de Habsburg nu mai înseamnă nimic și povestește cât de ciudat i se pare apelul poștașului: „Habsburg here?“.Viața ei americană este, într-adevăr, un sacerdoțiu și doar urmărind destinul nemilos al unor astfel de femei cu sânge albastru putem afla ce înseamnă de fapt un caracter puternic și înțelepciunea de a trăi frumos indiferent de statutul social.</div>
</span><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjIF3lD3IuRBM2mDECmX9CoRECnmrXipVH07fJYJEuUgW8ffcMKEZNGm4qz9vHlwEDgR6SvBtH4uquPJ7e9FTvzinEvkm2qw7rj4JFDtRT4R9mTJ3cs4JL8nc_MBiepYV_L6XV4KF7EDWp/s1600/PRINCIPESA+ILEANA+LA+UN+TRIBUNAL+DIN+SUA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjIF3lD3IuRBM2mDECmX9CoRECnmrXipVH07fJYJEuUgW8ffcMKEZNGm4qz9vHlwEDgR6SvBtH4uquPJ7e9FTvzinEvkm2qw7rj4JFDtRT4R9mTJ3cs4JL8nc_MBiepYV_L6XV4KF7EDWp/s640/PRINCIPESA+ILEANA+LA+UN+TRIBUNAL+DIN+SUA.jpg" width="448" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-small;"><b>A.S.I.R. PRINCIPESA ILEANA LA UN TRIBUNAL DIN SUA</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvfWEKT5z843r8yV5D9-Dh-NJMd9JKy5zAsUxVv0tDZDO4o1wdkdNSf1k5n1LqvCd7jwbnuInJXXwx4m5HtQ3M1YGxGJkEleSDd5yrfFvv6K79FxhpJ0Erf3AJpyGp8Sv1nDWXQ2blLxGs/s1600/PRINCIPESA+ILEANA+CU+PROPRIA-I+CARTE+%25C3%258EN+M%25C3%2582N%25C4%2582.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvfWEKT5z843r8yV5D9-Dh-NJMd9JKy5zAsUxVv0tDZDO4o1wdkdNSf1k5n1LqvCd7jwbnuInJXXwx4m5HtQ3M1YGxGJkEleSDd5yrfFvv6K79FxhpJ0Erf3AJpyGp8Sv1nDWXQ2blLxGs/s640/PRINCIPESA+ILEANA+CU+PROPRIA-I+CARTE+%25C3%258EN+M%25C3%2582N%25C4%2582.jpg" width="510" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-no-proof: yes;"><b>A.S.I.R.PRINCIPESA ILEANA – 1950 ȚINÂND ÎN MÂNĂ CARTEA CARE
ÎI POARTĂ NUMELE</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În 1954 mariajul ei cu Arhiducele Anton s-a terminat prin divorț, iar Principesa s-a recăsătorit, de acestă dată cu dr.Ștefan Isărescu în orașul Newton, Massachusetts, dar și acest mariaj s-a terminat 12 ani mai târziu, în anul 1965, cu un divorț</span><span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-no-proof: no;">.<o:p></o:p></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGen6NLAGNXyd4_CEq_DY_ITdgEhx_p13c7G64txawJ9bmMvWkNMPhCH_bRD9LiRlNLjwFyVOHyEmqOEu0uTg2B98gdvgxDpMHwO0LPRhUSoamLWAPCyhefC4U2mCSzfh5r8iqwd3JJrKq/s1600/PRINCIPESA+ILEANA+CU+SO%25C8%259AUL+EI+%25C8%2598TEFAN+IS%25C4%2582RESCU+-WASHINGTON+16+MAI+1956.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="534" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGen6NLAGNXyd4_CEq_DY_ITdgEhx_p13c7G64txawJ9bmMvWkNMPhCH_bRD9LiRlNLjwFyVOHyEmqOEu0uTg2B98gdvgxDpMHwO0LPRhUSoamLWAPCyhefC4U2mCSzfh5r8iqwd3JJrKq/s640/PRINCIPESA+ILEANA+CU+SO%25C8%259AUL+EI+%25C8%2598TEFAN+IS%25C4%2582RESCU+-WASHINGTON+16+MAI+1956.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-small;"><b>A.S.I.R.PRINCIPESA ILEANA ȘI SOTUL EI DR.ȘTEFAN ISÂRESCU (WASHINGTON 16 MAI 1956)</b></span><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">În 1959, principesa a fost foarte afectată de moartea fiicei sale, Maria Ileana (Minola) și a soțului ei, contele polonez Jaroslav Kottulink – ambii s-au stins într-un accident aviatic în Brazilia, dar și în timpul bolii lui Ștefan, fiul cel mare, în 1961.</span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: small;">Descendenta regală a slujit oamenilor şi s-a supus lui Dumnezeu. A îngenuncheat doar pentru a se ruga: ,,Facă-se voia Ta, Doamne, iar nu a mea!” La 52 de ani, a devenit novice la Mânăstirea ortodoxă ,,Acoperământul Maicii Domnului”, din Bussy en Othe, Franţa</span><span style="font-size: 12.8px;">.</span></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-no-proof: yes;">
</span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-no-proof: yes;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEita0aISqrF0BvtA6ECfoj75byeRzL-kWTo-NJHzIiUz7835-b4Hl1nBsSy5espfKoL3bJX2hyphenhyphen48VM81jbCas5MzzDuwG4EJkrBOAnpGX_0S3Ho2SrJCdxT1g3XJwQy6t6RSgJM9_6Twh6E/s1600/MAICA+STARE%25C8%259A%25C4%2582+ALEXANDRA+%2528+PRINCIPESA+ILEANA+DE+ROM%25C3%2582NIA+1991%2529.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEita0aISqrF0BvtA6ECfoj75byeRzL-kWTo-NJHzIiUz7835-b4Hl1nBsSy5espfKoL3bJX2hyphenhyphen48VM81jbCas5MzzDuwG4EJkrBOAnpGX_0S3Ho2SrJCdxT1g3XJwQy6t6RSgJM9_6Twh6E/s640/MAICA+STARE%25C8%259A%25C4%2582+ALEXANDRA+%2528+PRINCIPESA+ILEANA+DE+ROM%25C3%2582NIA+1991%2529.jpg" width="418" /></a></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-no-proof: yes;">
</span><span style="font-size: 18pt;"><o:p></o:p></span>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><i><b>În 1967 Principesa s-a alăturat Bisericii Ortodoxe Române din America, sub numele de Maica Alexandra și a devenit stareța mănăstirii cu hramul “Schimbarea la față” din Ellwood City, Pennsylvania, pe care o înființează cu ajutorul Episcopului Valerian.</b></i></span><br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">Ultimii ei douăzeci de ani de viață, puși în slujba binelui sfânt, pot fi considerați încoronarea unui destin excepțional, în care, înainte de a abandona lumea, Principesa Ileana a fost, ea însăţi, în mai multe rânduri, dezmoștenită de istorie.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">Spre deosebire de frații ei – principesa Elisabeta, principele Nicolae și principesa Mărioara (devenită regină a Iugoslaviei, la rândul ei alungată de comuniști) –, Ileana a apucat să vadă căderea regimului comunist din România. Maica Alexandra a vizitat România (în septembrie 1990) la vârsta de 81 de ani. Suferindă, câteva luni mai târziu, la 21 ianuarie 1991, a murit la Spitalul St.Elizabeth din Youngstown, Ohio, ca urmare a unor complicații survenite în urma fracturii bazinului, accident survenit chiar în chilia Mânăstirii unde a locuit de la început. Şi-a dorit o cruce simplă, de lemn, românească. În testament a cerut să îi fie îngropată alături, caseta cu ţărână românească. Şi să o ierte cei cărora poate le-a greşit, pentru că nu a vrut să le greşească. Pentru comunitatea românilor din Pennsylvania ea rămâne o sfântă. „Comoara” purtată de Ileana în pribegie, respectiv caseta cu pământ românesc luat de la Bran chiar de ea, se află astăzi în Catedrala Bisericii Episcopale din New York, în Capela dedicată cultului ortodox.</span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"></span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">Memoriile sale au apărut în Anglia în anul 1951, iar în România în 2005 sub titlul ”Trăiesc din nou”.</span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<br />
<h3 style="text-align: left;">
<span style="font-size: 12.8px;"><b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">ABREVIERI:</span></b></span><span style="font-size: 12.8px;"><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">A.S.I.R. - ALTEŢA SA IMPERIALĂ ŞI REGALĂ</span></span><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span><span style="font-size: 12.8px;"><b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></b></span></h3>
<h3 style="text-align: left;">
<span style="font-size: 12.8px;"><b><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">SURSE:<br /><ol>
<li><a href="http://www.psychologies.ro/" style="font-size: 12.8px;"><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">http://www.psychologies.ro/</span></a></li>
<li><a href="http://jurnalul.ro/" style="font-size: 12.8px;"><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">http://jurnalul.ro/</span></a></li>
<li><a href="http://www.historia.ro/" style="font-size: 12.8px;"><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">http://www.historia.ro/</span></a></li>
<li><span style="font-size: 12.8px;">Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, Editura Cartex, Bucureşti 2008</span></li>
<li><span style="font-size: 12.8px;">Ileana, Princess of Romania ,,I Live Again’’ Rinehart & Company, New York, U.S.A., 1952</span></li>
</ol>
</span></b></span></h3>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: Trebuchet MS, sans-serif; font-size: large;">Recenzie realizată de prof. ist./jurn. Ovidiu CZINKA, january 4, 2016</span></div>
<blockquote>
</blockquote>
<div class="MsoNormal" style="margin: 5.25pt -3pt 5.25pt 0in; text-align: justify;">
</div>
</td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><b style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 13.3333px; line-height: 15.3333px;"><br /></b></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-no-proof: yes;"><b></b></span></td></tr>
</tbody></table>
</div>
Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-56011194366265523822014-07-20T10:33:00.006-07:002019-03-16T04:48:28.805-07:00CONSECINTELE DIKTATULUI DE LA VIENA. DRAMA EVREILOR DIN TRANSILVANIA IN 1944<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvjRXLeLOmeQkPqMJsWN_j68mmMl-EsdxpVVwxaKONxW7XG1eAUFL4GGY0hm7VdlpYfWmldoa5k499jKj-0uwtYccch14zLbUR0jcUILNBzK2RUDLWa040jr1ZOB52qSj7DfMQ8rRnFKcq/s1600/crono_star.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="138" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvjRXLeLOmeQkPqMJsWN_j68mmMl-EsdxpVVwxaKONxW7XG1eAUFL4GGY0hm7VdlpYfWmldoa5k499jKj-0uwtYccch14zLbUR0jcUILNBzK2RUDLWa040jr1ZOB52qSj7DfMQ8rRnFKcq/s1600/crono_star.jpg" width="200" /></a><b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 16.0pt;">CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 17.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 16.0pt;">ELE DIKTATULUI DE LA VIENA PENTRU NORD- ESTUL
TRANSILVANIEI ÎN PERIOADA 19 MARTIE-25 OCTOMBRIE 1944.<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 16.0pt;">DRAMA EVREILOR ÎN
APOCALIPTICUL AN, 1944<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 16.0pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 16.0pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Diktatul de la Viena</span></strong><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> a
fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care
România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din
teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei.<o:p></o:p></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img src="https://www.nostalgiciizborului.ro/resources/harta5.jpg" height="476" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="640"></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">FIGURA 1. Teritoriul anexat de Ungaria HORTYST</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> conform cu
hot</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">rârea DIKtatului de la Viena (30 august 1940)</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"> În 1944 Armata Roșie ajunsese la frontiera Ungariei. Pentru a preveni o acțiune a lui Horthy în defavoarea lui, Hitler l-a chemat pe acesta pentru discuții în Austria, la castelul Kessheim, la marginea orașului Salzburg, foarte aproape de Berchtesgaden, reședința montană a lui Hitler. Însă, o dată ajuns acolo, Horthy a fost reținut cu forța vreme de 1-2 zile și ulterior practic deposedat de o mare parte din puteri. Germania era decisă să evite o ”a doua Italie”, ieșită din Axă în 1943, așa că a pregătit din septembrie 1943 Planul Margarethe, în virtutea căruia, la 19 martie 1944, opt divizii germane, venind din zonele Belgrad, Zagreb, Viena și Cracovia, au ocupat Ungaria. Sub presiunea Germaniei, Horthy a fost nevoit să procedeze la schimbare a guvernului. Un guvern-marionetă a fost instalat la putere, pe 23 martie 1944, condus de premierul Döme Sztójay. Horthy a rămas șef al statului.<a href="file:///C:/Users/Domn%20Profesor%20Ovidiu/Desktop/New%20folder%20(2)/CONSECINTELE%20DIKTATULUI%20DE%20LA%20VIENA%20PENTRU%20NORD-%20ESTUL%20TRANSILVANIEI%20%C3%8EN%20PERIOADA%2019%20MARTIE-25%20OCTOMBRIE%201944.doc#_ftn1">[1]</a></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ4GHFxQBTmXgcKEJ4kb0FKkhv4GKA_atG78Cu6mKMYZbL_85_42y9hteeh2rspqunulzYjmfeiXVIqEbXELdVEDxHnkdA87pd4EpLBaWrH_mXd88V5LAbIGhiRNFBAayg94YjjsOcBH3w/s1600/220px-horthy_the_regent.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ4GHFxQBTmXgcKEJ4kb0FKkhv4GKA_atG78Cu6mKMYZbL_85_42y9hteeh2rspqunulzYjmfeiXVIqEbXELdVEDxHnkdA87pd4EpLBaWrH_mXd88V5LAbIGhiRNFBAayg94YjjsOcBH3w/s1600/220px-horthy_the_regent.jpg" width="435" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<b style="text-align: justify;"><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px; text-transform: uppercase;">FIGURA 2. </span></b><b style="text-align: justify;"><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px; text-transform: uppercase;">MIKLÓS HORTHY<i> DE BAIA MARE, CAVALER DE SZEGED ȘI OTRANTO (ÎN MAGHIARĂ</i></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<b style="text-align: justify;"><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px; text-transform: uppercase;"><i>VITÉZ NAGYBÁNYAI HORTHY MIKLÓS; N</i></span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px; text-transform: uppercase;"><i>Ă</i></span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px; text-transform: uppercase;"><i>SCUT LA 18 IUNIE 1868, KENDERES - DECEDAT LA 9 FEBRUARIE 1957, ESTORIL) A FOST UN AMIRAL AUSTRO-UNGAR ȘI GUVERNATORUL UNGARIEI DE LA 1 MARTIE 1920 PÂNĂ LA 15 OCTOMBRIE 1944. DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL, HORTHY A FOST ARESTAT DE ARMATA STATELOR UNITE ȘI ADUS CA MARTOR ÎN PROCESUL DE LA NÜRNBERG. CU TOATE CĂ TITO A CERUT CA HORTHY SĂ FIE JUDECAT DREPT CRIMINAL DE RĂZBOI, ALIAȚII AU REFUZAT, ACEASTA FIIND REZULTATUL INFLUENȚEI AMERICANE ȘI A ACCEPTĂRII TACITE A LUI STALIN. EL A FOST ELIBERAT ȘI, DUPĂ 4 ANI PETRECUȚI ÎN BAVARIA, S-A STABILIT ÎN ESTORIL, PORTUGALIA UNDE A MURIT ÎN ANUL 1957.</i></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px; text-transform: uppercase;"><i><br /></i></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px; text-transform: uppercase;"><i><br /></i></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px; text-transform: uppercase;"><i><br /></i></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="line-height: 115%;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"> După
ocuparea Ungariei, la 19 martie 1944, de către armatele hitleriste, situatia
din nord- vestul României devine mai încordată, teroarea mai grea: horthysmul,
simtindu-se întărit, îşi intensifică şovinismul şi antisemitismul, amplifică
violenţele, masacrele împotriva tuturor forţelor antihorthyste, antihitleriste,
anti-războinice, români, evrei, slavi, maghiari etc.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="line-height: 115%;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Incepe
o amplă campanie propagandistică, de o înverşunare fără precedent, menită să
pregătească "psihologic" necesitatea înăspririi terorii, să
pregătească opinia publică pentru ne îndurarea cu care se va acţiona împotriva
tuturor celor ce se vor opune noilor şi radicalelor măsuri pe care le pregătea
noul guvern ungar, prezidat de Sztojai Dome, pentru a ,,justifica" marile
crime ce aveau sa fie săvarşite in scurtă vreme.</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 13pt;"><o:p></o:p></span></span><br />
<span style="line-height: 115%;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;">
</div>
<img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjf9WG2QVZp0oec50hcExkMxH3nq3mtsiAp_bW4FR6RS8JnbT7V3GPVAighPLw2o3hDtezIuYRUi616vfDKsQ5yIhyHcfn2jJAAwMz-C9n2dHTyraxdMOGftjyjGUs6mMQKQtNaea9i0VRS/s1600/10+SEPTE.1940+++.png" width="640" /><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="color: red; font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="line-height: 15.333332061767578px;"><b>FIGURA 3. INTRATREA TRUPELOR HORTHYSTE CU TANCURI ÎN TG. MUREŞ, 10 SEPTEMBRIE 1940 (IMAGINI FILMATE DE MINISTERUL DE PROPAGANDĂ AL UNGARIEI HORTHYSTE)</b></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAYtZmhlp_6MRadmsiFPhfvzZvplx863X_hm8bwsRWKgOAKqqlvRoe2-Db-WjAo9cVmZ2wavpZwzvU6ETALA5Q0zSGyqrs6HnqppbAiMNMY-7QbSo3wTqhNp0dgg3GUfg-jWl1a3oyrNhA/s1600/1940+MURES.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAYtZmhlp_6MRadmsiFPhfvzZvplx863X_hm8bwsRWKgOAKqqlvRoe2-Db-WjAo9cVmZ2wavpZwzvU6ETALA5Q0zSGyqrs6HnqppbAiMNMY-7QbSo3wTqhNp0dgg3GUfg-jWl1a3oyrNhA/s1600/1940+MURES.png" width="640" /></a></div>
<span style="color: red; font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="line-height: 15.333332061767578px;"><b>FIGURA 4. POPULAŢIA LOCALĂ DE ETNIE MAGHIARĂ ÎNTÂMPINA TRUPELE HORTHYSTE LA INTRAREA ÎN TG. MUREŞ, 10 SEPTEMBRIE 1940 (IMAGINI FILMATE DE MINISTERUL DE PROPAGANDĂ AL UNGARIEI HORTHYSTE)</b></span></span><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOgjXnrKOJ2_eOq0WMAw2RWfdUsnZJj7IVs0hNFnPMsidFBsz1c0lXH46Ooii3eO3uvXHq62K22Y2n_ZEUXJXFj_wHgCsttiYkaKpWecgj8kaNKNW0RIb0ohfnPYpGXUsRauyll1rJSb0Y/s1600/ASTEPTAREA+TRUPELOR+HORTYSTE+DE+CATRE+POPULATIA+MAGHIARA+DIN+TG.+MURES+10+SEPT.1940.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOgjXnrKOJ2_eOq0WMAw2RWfdUsnZJj7IVs0hNFnPMsidFBsz1c0lXH46Ooii3eO3uvXHq62K22Y2n_ZEUXJXFj_wHgCsttiYkaKpWecgj8kaNKNW0RIb0ohfnPYpGXUsRauyll1rJSb0Y/s1600/ASTEPTAREA+TRUPELOR+HORTYSTE+DE+CATRE+POPULATIA+MAGHIARA+DIN+TG.+MURES+10+SEPT.1940.png" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 5. TINERE
DE ETNIE MAGHIAR</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> ÎMBR</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">CATE ÎN STRAIE POPULARE VIN ÎN ÎNTÂMPINAREA TRUPELOR
MAGHIARE CU FLORI. LOCA</span></b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif;"><b>Ţ</b></span><b><span lang="X-NONE"><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;">IA ESTE </span></span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt;">Î</span></b><b><span lang="X-NONE"><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;">N FA</span><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif;">Ţ</span><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;">A CLADIRI CERCULUI MILITAR. TG. MURE</span></span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">, 10 SEPTEMBRIE
1940 (IMAGINI FILMATE DE MI</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">NISTERUL DE PROPAGAND</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> AL UNGARIEI
HORTHYSTE)</span></b></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhVAN-Y21b32_qByR3FgCig0HZBxLpyE12cQzx4BVgFc40ushIhsKWmX4Fo5JsOI-D9I1nNixjRgoBVtXt37oWiI-dUTCrZT1eGdgcyOOb8pqBkYkhzXpLTpSUQsaZdq7ihfrKC5TvpuEs/s1600/CENTRU+1940.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhVAN-Y21b32_qByR3FgCig0HZBxLpyE12cQzx4BVgFc40ushIhsKWmX4Fo5JsOI-D9I1nNixjRgoBVtXt37oWiI-dUTCrZT1eGdgcyOOb8pqBkYkhzXpLTpSUQsaZdq7ihfrKC5TvpuEs/s1600/CENTRU+1940.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b style="text-align: justify;"><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">FIGURA 6. DEFILARE CU TANCURI DE TRUPELE HORTHYSTE ÎN TG. MURE</span></b><b style="text-align: justify;"><span style="color: red; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">Ş</span></b><b style="text-align: justify;"><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="line-height: 15.333332061767578px;">, 10 SEPTEMBRIE 1940. </span></span><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif;"><span style="line-height: 15.333332061767578px;">LOCAŢIA FOTOGRAFIEI ESTE ÎN CENTRUL TG. MUREŞULUI ÎN IMAGINE SE POATE VEDEA ACTUALUL HOTEL CONCORDIA.</span></span><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="line-height: 15.333332061767578px;"> (IMAGINI FILMATE DE MINISTERUL DE PROPAGAND</span></span></b><b style="text-align: justify;"><span style="color: red; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">Ă</span></b><b style="text-align: justify;"><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"> AL UNGARIEI HORTHYSTE)</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihhhqWFZG4oE-SYRib8hHoLE8OnXT1eS6osEHYfTcSHJUhs34wEebbFbSW8cY3tO8e1B7fIsVrugDZ2bbAxxc8PThuW52ZIRg_xWjiyrpRWq2yplBCDRCsGlsegAy3R1WtMLsuqhpH5NIo/s1600/defilare+trupe+hortyste+cated.+mica.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihhhqWFZG4oE-SYRib8hHoLE8OnXT1eS6osEHYfTcSHJUhs34wEebbFbSW8cY3tO8e1B7fIsVrugDZ2bbAxxc8PThuW52ZIRg_xWjiyrpRWq2yplBCDRCsGlsegAy3R1WtMLsuqhpH5NIo/s1600/defilare+trupe+hortyste+cated.+mica.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">FIGURA 7. DEFILAREA TRUPELOR HORTHYSTE TERESTRE ÎN TG. MURE</span></b><b><span style="color: red; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">Ş</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="line-height: 14.949999809265137px;">, 1941. CLADIREA DIN IMAGINE ESTE</span></span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"> FA</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif;"><span style="line-height: 15.333332061767578px;">ŢA</span></span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"> CATEDRALEI MICI. (IMAGINI FILMATE DE MINISTERUL DE PROPAGAND</span></b><b><span style="color: red; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">Ă</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"> AL UNGARIEI HORTHYSTE)</span></b></div>
<div>
<b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"><br /></span></b></div>
<div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyH-008lTtQ-vYiAfdaOfTwfiHphK-3GRn_GMVvP8x05fRIDgTIW4qDMJGD73yLDoNIyKiqJUMAEGJnKlEmHS3TSPHga71DujOslHlulP5HqLi5NJUukyFVSEMMJVDXIIAIU47zt6TxkPC/s1600/%2560%2560%2560%2560%2560MURE+1940.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyH-008lTtQ-vYiAfdaOfTwfiHphK-3GRn_GMVvP8x05fRIDgTIW4qDMJGD73yLDoNIyKiqJUMAEGJnKlEmHS3TSPHga71DujOslHlulP5HqLi5NJUukyFVSEMMJVDXIIAIU47zt6TxkPC/s1600/%2560%2560%2560%2560%2560MURE+1940.png" width="640" /></a></div>
<div>
<b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">FIGURA 8. DEFILAREA TRUPELOR HORTHYSTE LA INTRAREA ÎN TG. MURE</span></b><b><span style="color: red; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">Ş</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="line-height: 14.949999809265137px;">, 1941. LOCA</span></span><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif;"><span style="line-height: 15.333332061767578px;">Ţ</span></span><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="line-height: 14.949999809265137px;">IA ESTE </span></span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">ÎN</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"> SPATELE CATEDRALEI MARI. (IMAGINI FILMATE DE MINISTERUL DE PROPAGAND</span></b><b><span style="color: red; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;">Ă</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"> AL UNGARIEI HORTHYSTE)</span></b></div>
<div>
<b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"><br /></span></b></div>
<div>
<b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 15.333332061767578px;"><br /></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhyYeHx8FlYt0kAvd2Zyk1wHHZuQgWRbWWv2dS5b7ZghV4A-pmAnFNEGpELuFXZhvSzV5iQ3wFg2coBImkKWpGeDAn-DFqxCFmvv6wOFJATYp3iLwsqmVGfx9ZwlxMQsiKbGcOVXE5fy7e/s1600/11111.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="350" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhyYeHx8FlYt0kAvd2Zyk1wHHZuQgWRbWWv2dS5b7ZghV4A-pmAnFNEGpELuFXZhvSzV5iQ3wFg2coBImkKWpGeDAn-DFqxCFmvv6wOFJATYp3iLwsqmVGfx9ZwlxMQsiKbGcOVXE5fy7e/s1600/11111.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 8.
VENIREA UNEI DELEGA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">I DE ÎNAL</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">I DEMNITARI MAGHIARI ÎN TG. MURE</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ş, </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">1941. LOCA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">IA ESTE ACTUAL</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> GARA C.F.R. (IMAGINI FILMATE DE MINISTERUL DE
PROPAGAND</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> AL UNGARIEI HORTHYSTE)</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_p32w-3JTyEWPTA2wtGoL611tH3wet0nEpqwZFk5e_HQ7XyBpiJQkAcrjn2OrCcZuaiInaLAXPhFutXmUH9qE_myfu2Yz-OTl9AfRcOvdjOfpXiednzVwP4ajW3WCKAthZaPPH6hGLLq7/s1600/111.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_p32w-3JTyEWPTA2wtGoL611tH3wet0nEpqwZFk5e_HQ7XyBpiJQkAcrjn2OrCcZuaiInaLAXPhFutXmUH9qE_myfu2Yz-OTl9AfRcOvdjOfpXiednzVwP4ajW3WCKAthZaPPH6hGLLq7/s1600/111.png" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 9.
DISCURS AL UNUI DELEGA</span><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10.0pt;">T</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> MAGHIAR ÎN TG. MURE</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> ÎN 1941. LOCA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">IA ESTE BALCONUL CL</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">DIRII ACTUAL</span><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10.0pt;">EI PREFECTURI A TG. MURE</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10pt;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10.0pt;">ULUI</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">. (IMAGINI FILMATE DE MINISTERUL DE
PROPAGAND</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> AL UNGARIEI HORTHYSTE)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFL-TuNVpJwfA-HwWiaU1JOnYiEC8tc7_eaKiHOYIpgn4Mc3ZmiHAybj6uTFp8t8TjREMdk6C1hVBTcXB9serzmCvhom8J6V0YxpkVOgINn2gzzkEKoKvWeZziJ3Hs7Goo2txZpWZrbhsh/s1600/Horti+in+oradea.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="466" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFL-TuNVpJwfA-HwWiaU1JOnYiEC8tc7_eaKiHOYIpgn4Mc3ZmiHAybj6uTFp8t8TjREMdk6C1hVBTcXB9serzmCvhom8J6V0YxpkVOgINn2gzzkEKoKvWeZziJ3Hs7Goo2txZpWZrbhsh/s1600/Horti+in+oradea.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 10.
INTRAREA TRUPELOR HORTYSTE ÎN ORADEA, SEPTEMBRIE 1940<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDmCUcfr3IiBKbRTj77DZCrYivJ0g7G8zwSTP0IkAI0v4t5kiGgOABQvkdXKCWzVxsqqv7oaloAxhyphenhyphennGqmw2erhUYZKWo1LiYG9oi4HTfrNbH2S4kGl7TsyEaxJp4oypUXvDl6st6MFsvN/s1600/37356%25281%2529.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="444" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDmCUcfr3IiBKbRTj77DZCrYivJ0g7G8zwSTP0IkAI0v4t5kiGgOABQvkdXKCWzVxsqqv7oaloAxhyphenhyphennGqmw2erhUYZKWo1LiYG9oi4HTfrNbH2S4kGl7TsyEaxJp4oypUXvDl6st6MFsvN/s1600/37356%25281%2529.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 11.
ZIARUL ,,ELLENZEK'', ORGANUL DE PRES</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> AL UNGARIEI
HORTHYSTE. ÎN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> INTRO-URILE
</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">I PE FRONTISPICIUL ACESTUI ZIAR AU APĂRUT ARTICOLE
ANTISEMITE ÎNDREPTATE ÎMPOTRIVA EVREILOR.<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjv1RQo39OFxUc5vGROVNh88buK-wWyH5O4qA_ualxJLJVClPzpfgHVJ7EZ3m-jfYv468L_6RTqP1oA1S2eDY4pDExKwZglbclCHRhhTDaiQQXyjiqCt0EPEyI5FXzV86rs235asdjZnUvW/s1600/Si-refugiatii-din-teritoriile-romanesti-ocupate-au-fost-persecutati-etnic.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="600" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjv1RQo39OFxUc5vGROVNh88buK-wWyH5O4qA_ualxJLJVClPzpfgHVJ7EZ3m-jfYv468L_6RTqP1oA1S2eDY4pDExKwZglbclCHRhhTDaiQQXyjiqCt0EPEyI5FXzV86rs235asdjZnUvW/s1600/Si-refugiatii-din-teritoriile-romanesti-ocupate-au-fost-persecutati-etnic.jpg" width="640" /></a><br />
<span style="color: red; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;"><b>FIGURA 12. DEPORTĂRILE ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI DE ETNIE ROMÂNĂ ÎN PRIMELE ZILE DUPĂ DIKTATUL DE LA VIENA</b></span><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXdxJiX2aJXknUcGQCAQ3wKOzbaqtIpqJJPtrjBZ4TbBgfLqsE2PHYGIW2T3XozvXDtFfVCgQTwbKaZl9b1WseH60DAkK6SRIaZTLSEvS8L5moUBPS1b3iD7DVV9nHpJhKpmPSMK6K99m9/s1600/Romanian-Jews-from-a-forced-labour-group-beside-a-train.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="434" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXdxJiX2aJXknUcGQCAQ3wKOzbaqtIpqJJPtrjBZ4TbBgfLqsE2PHYGIW2T3XozvXDtFfVCgQTwbKaZl9b1WseH60DAkK6SRIaZTLSEvS8L5moUBPS1b3iD7DVV9nHpJhKpmPSMK6K99m9/s1600/Romanian-Jews-from-a-forced-labour-group-beside-a-train.jpg" width="640" /></a><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 13.
CIVILI DE ETNIE ROMÂN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> P</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">R</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">SESC
TRANSILVANIA ÎN TRENURI CU VAGOANE PENTRU ANIMALE<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbYGHpinnxAcv8bDkzUDMY_wMS7UmEFSanzcaHErW9hCtUmbZxusesqO5weQRMau3k6bTVTfjAZ81XTkBtOiNF53031NjElha9wiv_PzR8UshLiYvTVf5gygX1gnB7OIlA5Q4JX1Fs46vD/s1600/11.-Birkenau-1944.-pe-rampa-mortii-mii-de-evrei-din-Transilvania-dusi-de-ocupantii-unguri-la-exterminare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="434" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbYGHpinnxAcv8bDkzUDMY_wMS7UmEFSanzcaHErW9hCtUmbZxusesqO5weQRMau3k6bTVTfjAZ81XTkBtOiNF53031NjElha9wiv_PzR8UshLiYvTVf5gygX1gnB7OIlA5Q4JX1Fs46vD/s1600/11.-Birkenau-1944.-pe-rampa-mortii-mii-de-evrei-din-Transilvania-dusi-de-ocupantii-unguri-la-exterminare.jpg" width="640" /></a><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif;"><b>FIGURA 14. RAMPA MORŢII. POPULAŢIA DE EVREI DIN TRANSILVANIA ÎN AŞTEPTARE PENTRU ÎMBARCARE ÎN TRENURILE MORŢI CU DESTINAŢIA AUSCHWITZ</b></span></div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> După
ocuparea Ungariei, la 19 martie 1944, de către armatele hitleriste, situatia
din nord- vestul României devine mai încordată, teroarea mai grea: horthysmul,
simtindu-se întărit, îşi intensifică şovinismul şi antisemitismul, amplifică
violenţele, masacrele împotriva tuturor forţelor antihorthyste, antihitleriste,
anti-războinice, români, evrei, slavi, maghiari etc.<o:p></o:p></span></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Incepe
o amplă campanie propagandistică, de o înverşunare fără precedent, menită să
pregătească ,,psihologic" necesitatea înăspririi terorii, să
pregătească opinia publică pentru ne îndurarea cu care se va acţiona împotriva
tuturor celor ce se vor opune noilor şi radicalelor măsuri pe care le pregătea
noul guvern ungar, prezidat de Sztojai Dome, pentru a ,,justifica" marile
crime ce aveau sa fie săvarşite in scurtă vreme.</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;">Adolf
Eichmann, șeful secției din ministerul securității germane ce se ocupa cu
deportarea evreilor, împreună cu comandanții unităților SS speciale
Sondereinsatzkommando, Hermann A. Krumey și Dieter Wisliceny (acesta din urmă
desemnat anterior pentru Grecia), au ajuns la Budapesta cu un grup de ofițeri
SS. Eichmann a ordonat conducerii comunității evreiești să se prezinte la o
conferință pentru a-i cere înființarea unui organism administrativ numit
“Consiliul Evreiesc” (în germană “Judenrat”). Acesta urma să execute ordinele
germane</span><a href="file:///C:/Users/Domn%20Profesor%20Ovidiu/Desktop/New%20folder%20(2)/CONSECINTELE%20DIKTATULUI%20DE%20LA%20VIENA%20PENTRU%20NORD-%20ESTUL%20TRANSILVANIEI%20%C3%8EN%20PERIOADA%2019%20MARTIE-25%20OCTOMBRIE%201944.doc#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 9pt; line-height: 115%;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 9pt; line-height: 115%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-size: 9pt; line-height: 115%;">. </span><span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Este
neîndoielnic că multe din acţiunile ce au urmat lui 19 martie 1944 au fost
sugerate, cerute cu insistenţă de la Berlin, dar nu-i mai puţin adevărat că autorităţile
horthyste, întreg aparatul de stat, </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">î</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">ncep</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small; line-height: normal;">â</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">nd cu guvernul şi termin</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small; line-height: normal;">â</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">nd cu
ultimul poliţist şi jandarm horthyst din cel mai îndepărtat sat ardelenesc
cotropit s-au întrecut </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">î</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">n zel şi slugărnicie pentru a satisface şi în multe
privinţe, a depăşi pretenţiile naziştilor.</span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;"><br /></span></span>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;">La
21 martie a luat ființă Consiliul Evreiesc, avându-i ca membri pe: Dr. Ernő
Bóda, Dr. Ernő Pető, Dr. Károly Wilhelm, Dr. Samu Csobádi, Samu Kahan-Frankl,
Fülöp Freudiger și Dr. Nison Kahan. Șeful consiliului era Samu Stern.</span><a href="file:///C:/Users/Domn%20Profesor%20Ovidiu/Desktop/New%20folder%20(2)/CONSECINTELE%20DIKTATULUI%20DE%20LA%20VIENA%20PENTRU%20NORD-%20ESTUL%20TRANSILVANIEI%20%C3%8EN%20PERIOADA%2019%20MARTIE-25%20OCTOMBRIE%201944.doc#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 9pt; line-height: 115%;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 9pt; line-height: 115%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-size: 13pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">La
numai şase zile după intrarea trupelor de ocupaţie germane in Ungaria, prima
grijă a autorităţilor horthyste, ajutate, se înţelege, şi de ,,hiaturile"
organelor naziste, a fost ducerea în eroare a maselor muncitoare, fr</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small; line-height: normal;">â</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">narea
spiritului lor de luptă, prevenirea unei opoziţii făţişe faţă de măsurile luate
şi îndeosebi, fată de cele ce se preconizau.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
</div>
<div>
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText">
<br /></div>
</div>
</div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNO1qKsNP-WRYpDhJw5eFzQ1d5KElgaIDbtql0JdTbEDKHVBlnZbERfPPlBCvtDCBAu8XDHJ_rBrw-4VgaEjWY6CfyFAJSRoxLHoVNizJg7FSU_UUYtWypDj4jIJSbxlpStMjOcJqQyspq/s1600/10.-Camarasu-septembrie-1944.-Parte-din-cei-126-de-evrei-din-Sarmasu-ucisi-de-unguri.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="454" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNO1qKsNP-WRYpDhJw5eFzQ1d5KElgaIDbtql0JdTbEDKHVBlnZbERfPPlBCvtDCBAu8XDHJ_rBrw-4VgaEjWY6CfyFAJSRoxLHoVNizJg7FSU_UUYtWypDj4jIJSbxlpStMjOcJqQyspq/s1600/10.-Camarasu-septembrie-1944.-Parte-din-cei-126-de-evrei-din-Sarmasu-ucisi-de-unguri.jpg" width="640" /></a><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">FIGURA 15. GROAPA MORTII</span></b><b><span lang="X-NONE"><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="text-transform: uppercase;">. septembrie-1944. o Parte din
cei 126 de Evrei din ORAȘUL S</span></span><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif;"><span style="text-transform: uppercase;">Ă</span></span><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="text-transform: uppercase;">rma</span></span></span></b><b><span lang="X-NONE"><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="text-transform: uppercase;">Ş</span></span></span></b><b><span lang="X-NONE"><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: x-small;"><span style="text-transform: uppercase;">u (FOSTUL JUDEȚ MUREȘ) ucisi de TRUPELE MAGHIARE ŞI NAZISTE<o:p></o:p></span></span></span></b></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="text-align: center;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Î</span></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">ntr-o telegram</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">ă</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"> trimisă, la 25 martie 1944, din Budapesta la Berlin, de c</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">ă</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">tre şeful de secţie </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">î</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">n ministerul de externe al Reichului informandu-şi ministerul de care aparţinea despre măsurile luate deja de autorităţile ungare, arată că s-a dispus ,,antrenarea imediată a Centrului Naţional al Muncii (la noi </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">î</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">i corespunde Deutsche Arbeitsfront) </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">î</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">n activitatea de lămurire a maselor muncitoreşti în spiritul tezelor germane".</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">S-au intensificat măsurile de constringere şi intimidare a masei de români. Au fost înfiinţate 12 noi lagăre de internare. Zeci de mii de oameni au fost chemaţi în armată, în detaşamente de muncă şi pedeaps</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">ă</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">. Numărul soldaţilor trimişi să moară pe frontul antisovietic a atins </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">î</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">n luna iunie 1944 cele mai înalte cote de la începutul războiului.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Totodată, guvernul de la Budapesta a întreprins măsuri pe plan economic care au lovit deosebit de grav masele româneşti. Astfel, încep</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">â</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">nd cu 14 aprilie 1944, pe întreg teritoriul Ardealului de nord s-a trecut la obligativitatea muncii în agricultură, chiar şi duminica, iar din 24 aprilie 1944, prin ordinul nr. 363 033/1944, XVIII al Ministerului de Interne s-a dispus mobilizarea obligatorie a femeilor între 18-30 ani la munci militare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Se viza </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">î</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">n fond, se înţelege, nu obligativitatea ţăranului român de a-şi lucra pămantul şi duminica, ci legiferarea practicii de a sili zecile de mii de români aflaţi în detaşamente şi tabere de muncă fortată sau rechiziţionaţi în acela şi scop să muncească zi şi noapte fără odihnă, inclusiv duminica, în timp ce conditiile de cazare, hrană şi îngrijire sanitară deveniseră cu totul inumane, de-a dreptul insuportabile.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Dezmăţului autorităţilor ungare, terorii, actelor de s</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">ă</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">m</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">ă</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">volnicie s</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">ă</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">v</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">â</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">rşite de soldaţii, poliţiştii şi jandarmii horthyşti, după 19 martie 1944 li s-au adăugat fără de legile naziştilor. Autorităţilor statale li s-au inaintat mii de plangeri şi reclamaţii împotriva abuzurilor, jafurilor, violen</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">ţ</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">elor comise de trupele de ocupaţie hitleriste faţă de populaţia locală.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnoRZPpQzWK0c5v5TSbLGXOr__CWR6i1nwC2Q88BdmfUue0pVtZwBVXGWmUdtOyQyqPBwANfPGfD6Y0Yyb2JAOj0_7hXfhivoKUD7yFhu-7IKyPDZzHF_ct5pfRI6psR74P_fq-8d3ITb7/s1600/ellenzek.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="548" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnoRZPpQzWK0c5v5TSbLGXOr__CWR6i1nwC2Q88BdmfUue0pVtZwBVXGWmUdtOyQyqPBwANfPGfD6Y0Yyb2JAOj0_7hXfhivoKUD7yFhu-7IKyPDZzHF_ct5pfRI6psR74P_fq-8d3ITb7/s1600/ellenzek.jpg" width="640" /></a><br />
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt;">FIGURA 16. ZIARUL ,,ELLENZEK'', ORGANUL DE PRES</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt;"> AL UNGARIEI HORTHYSTE. ÎN ACEST ZIAR A ÎNCEPUT S</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt;"> APAR</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt;"> ÎN INTRO-URILE </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt;">I PE FRONTISPICIUL SĂU ARTICOLE REFERITOARE LA EVREI.</span></b><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Cu sălbăticie s-a deslănţuit teroarea si împotriva populaţiei evreieşti. Datorită ferocităţii şi zelului poliţiei şi jandarmeriei horthyste, evreii din nordul Ardealului cotropit [...] au fost nimiciţi cu o viteză fara precedent prin cea mai crancenă deportare şi cel mai nemilos program de masacrare întalnit în timpul războiului".</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">In şedinţa Consiliului de Miniştri din 29 martie 1944 se adoptă primele măsuri menite să ducă la aplicarea ,,solutiei finale".</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Tot 29 martie a intrat în vigoare o nouă lege care înăsprea regimul de discriminare a evreilor din Ungaria, introducea obligativitatea stelei galbene cusută pe îmbrăcăminte, instituia înregistrarea proprietăților și concentrarea populației evreiești în anumite zone.[1]</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Desigur măsuri anti-evreiesti s-au luat şi pana atunci. Evreii din nordul Ardealului au simţit apăsarea şi brutalizarea, discriminarea şi teroarea din primele zile ale pătrunderii trupelor de ocupaţie horthyste. Numerus clausus s-a introdus imediat, pentru ca in anul următor să sa hotărască numerous nullus. Multora li s-au retras autorizaţiile de a avea ateliere, li s-au închis prăvăliile, au fost îndepărtaţi din viata politică şi socială. Acum însă, prin masurile adoptate la 29 martie se declarase, aşa cum anunţa întreaga presă, ,,rezolvarea radicală şi definitivă a problemei evreieşti". In luna aprilie, aproape zilnic a apărut cate o ordonanţă guvernamentală împotriva evreilor. Prin puzderia de ordonanţe guvernamentale se urmărea să se dea un caracter ,,legal" deposedării evreilor de întregul lor avut, eliminării lor din toate ramurile de activitate şi izolării lor prin obligativitatea purtării stelei galbene şi ghetoizării. Iată cateva titluri, unele din ele apărute pe prima pagină, spicuite din ziarul ,,Ellenzek" : ,,Zilele acestea vor apare legi de importanţă hotăratoare în legătură cu problema evreiască"(27 martie 1944); ,,Au apărut primele legi antievreiesţi", ,,Evreii nu pot menţine angajaţi casnici creştini", ,,Evreii sunt excluşi din toate camerele şi instituţiile publice", ,,Evreii sunt obligaţi să poarte pe pieptul stang steaua galbenă a lui David"(31martie 1944); ,,Dispoziţii privind, limitarea călătoriilor evreilor"; ,,Pană la 1 octombrie, toţi angajaţii intelectuali evrei trebuie să fie concediaţi" (12 aprilie 1944); ,,Au apărut ordonanţe privind concedierea angajaţilor evrei şi încadrarea locurilor de muncă rămase vacante" (13 aprilie 1944); ,,Se sechestrează tot avutul şi obiectele de valoare ale evreilor" (17 aprilie 1944); ,,A apărut ordonanţa privind sechestrarea prăvăliilor evreieşti"; ,,Separarea clienţilor evrei de cei creştini în cafenele", ,,Se iau aparatele de radio de la evrei", ,,Curăţirea comerţului de evrei luptă pentru un viitor mai bun al patriei". ,,Mai multe sute de magazine evreieşti au fost închise in Cluj" (22 aprilie 1944).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Secretarul de stat al Ministerului de Internt, Endre Laszlo, a facut la 31 martie 1944 o declaraţie la postul de radio Budapesta reluată a doua zi de întreaga presă : </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">,,Aplicarea necondiţionata a tuturor legilor şi dispoziţiilor referitoare la problema evreiască intră în competenta mea. Deciziile guvernamentale de pană acum abia deschid şirul acelor dispoziţii care în scurtă vreme vor duce la rezolvarea definitivă a problemei evreieşti in Ungaria. Este hotărarea fermă a guvernului ca în locul exceptărilor, ingăduintelor şi pretextelor de pană acum să solutioneze, în sfârşit, definitiv această problemă. S-a terminat cu epoca experimentelor şi jumătăţilor de măsură ; în interesul naţional sunt necesare pe toate tăramurile măsuri urgente şi hotărate. Nu este adevărat că problema evreiască în Ungaria a apărut pe ordinea de zi ea urmare a situaţiei politice, mondiale. Unanimitatea societăţii maghiare, apărătoare a purităţii rasiale, urgentează de aproape 25 de ani rezolvarea problemei evreieşti. Anti-semitismul maghiar nu este o politică la modă, nu este copierea sau imitarea ideilor şi curentelor politice actuale. Ungurimea nu de un an, doi, ci de decenii am putea zice prima in Europa a constatat pe propria sa piele ce pericol fatal inseamnă pentru ea influenţa evreiasca care se amplifică în proporţii tot mai mari. De-a lungul unei lupte de decenii s- a cristalizat conştiinţa că numai o rezolvare radicală poate determina rezultatul final şi satisfăcător pentru ambele părţi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Convingerea noastră nestrămutată o putem exprima astfel : pentru rasa maghiară, evreimea nu este un element dorit nici din punct de vedere moral, nici spiritual, şi nici din punct de vedere fizic. Conştienţi de această recunoaştere trebuie să căutăm acea soluţie care exclude şi elimină în totalitatea sa evreimea din viaţa maghiară. [...]”</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;">[1] Ibidem,</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Eichmann a împărțit Ungaria în 10 districte jandarmerești și 6 zone operaționale antievreiești: zona I Carpați; II Transilvania; III Țara de Sus (Felvidék, adică Slovacia); IV Țara de Miazăzi (Délvidék, adică Voivodina); V Transdanubia (Dunán-túl, adică Pannonia la vest de Dunăre); VI Budapesta.[1]</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Ordonanţele au continuat să apară si după ce în unele părţi ale ţarii începuseră deja internările în ghetou. Guvernul de la Budapesta a hotărat ca ghetoizarea evreilor să fie declanşată in zonele I şi a II- a, respectiv în Ucraina Subcarpatică şi Ardealul de nord. Zona a II- a militară cuprindea Districtul IX jandarmerie; Cluj şi Districtul X jandarmerie Tirgu Mureş. Maramureşul facea parte din zona I militară .</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">La 26 aprilie are loc la Satu Mare o conferinţă condusă de Endre Laslo cu scopul de a stabili, pană în cele mai mici amănunte, aplicarea ordinului Ministrului de Interne nr. 6163 din 7 aprilie 1944 privind trimiterea in ghetouri a tuturor evreilor din judeţele apartinand Districtului IX jandarmerie: Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Solnoc- Dăbica si Bistriţa Nasaud. Au participat prefecţii sau subprefecţii, primarii oraselor şi principaliilor funcţionari, precum şi ofiterii - comandanţi ai unităţilor de jandarmerie şi politie. Peste două zile o conferinta similară a avut loc la Tirgu Mureş pentru judeţele din districtul X : Mureş-Turda, Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune. Cu conducerea directă a ghetoizării în nordul Ardealului a fost însărcinat colonelul de jandarmi Paksy- Kiss Tibor. </span><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">[1] Ibidem</span>,</span></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzl7aqMwKqF_-6K_yxRxUAj7Dt9fXMkd5txY0wE7sDDekckMSRybfPsj5Z0ZsZr3vSjI0ITQ-Wp4aM7MLIQGjDkhq3eg8aVNpbm6znZr1UTDlTVTMbVNNb5Zz_AJ3SKpjW7hywxgdSchh3/s1600/Kamenetz-Podolsk+Cum+ar%25C4%2583tau+ghetourile+din+Cluj.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="428" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzl7aqMwKqF_-6K_yxRxUAj7Dt9fXMkd5txY0wE7sDDekckMSRybfPsj5Z0ZsZr3vSjI0ITQ-Wp4aM7MLIQGjDkhq3eg8aVNpbm6znZr1UTDlTVTMbVNNb5Zz_AJ3SKpjW7hywxgdSchh3/s1600/Kamenetz-Podolsk+Cum+ar%25C4%2583tau+ghetourile+din+Cluj.jpg" width="640" /></a><br />
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">FIGURA 17. DUP</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> FAIMOSUL ORDIN DIN
Consiliul de Mini</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">tri din 29 martie 1944, SE ÎNCEPE A</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> SE APLIC</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">A</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> ,,SOLU</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">IA FINALA''.
FAMILIILE </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">I POPULA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">IA DE EVREI AU </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">MOBILIZA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">I </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">I ADUNA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">I (DIN ORA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">E </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">I SATE), ÎN
GHETO</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">U</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">RI SPECIAL AMENAJATE </span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">LA MARGINEA </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ORA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">E</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">LOR</span></b><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 13pt; line-height: 115%;">.</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFpMJYvHyQvTSL1BsncjxAmAM8WgWUptKjeL7H-SHWw9wFefHog7WIqQvsqYS51FaZ4mSN7eM8bOj4v95PIr0YUKGkzzMVJauxZZoVhjCpyWpuOakXs63Qf3A5wsG09CkJLW1dDP5fZXRq/s1600/Deportartarea+evreilor+din+Transilvania+de+Nord+sub+stricta+supraveghere+a+armatei+Hortyste.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFpMJYvHyQvTSL1BsncjxAmAM8WgWUptKjeL7H-SHWw9wFefHog7WIqQvsqYS51FaZ4mSN7eM8bOj4v95PIr0YUKGkzzMVJauxZZoVhjCpyWpuOakXs63Qf3A5wsG09CkJLW1dDP5fZXRq/s1600/Deportartarea+evreilor+din+Transilvania+de+Nord+sub+stricta+supraveghere+a+armatei+Hortyste.jpg" width="640" /></a></div>
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">FIGURA 18. POPULA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">IA DE EVREI</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;"> MOBILIZA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">I FORTAT DIN CASE </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">I ADUNA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">I</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;"> ÎN GHETO</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">U</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">RI SPECIAL AMENAJATE </span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">LA MARGINEA </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">ORA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">E</span></b><b><span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 10pt; text-transform: uppercase;">LOR</span></b><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 13pt; line-height: 19.933334350585938px;">.</span><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgi5vHPIx06ieUaNvkc_ztcd5K-2-pNNYSUnZH2A493yIKSNdDGDAtzJadbse6YAWfkW-RPO7aCj-Z-4HiyULl3EI7pG1b0Z7mvNKYDkw9M07NKKGE5LOtOKf9TwBIxA1ASQCzo9-92Epmm/s1600/deportati-pe-rampa.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgi5vHPIx06ieUaNvkc_ztcd5K-2-pNNYSUnZH2A493yIKSNdDGDAtzJadbse6YAWfkW-RPO7aCj-Z-4HiyULl3EI7pG1b0Z7mvNKYDkw9M07NKKGE5LOtOKf9TwBIxA1ASQCzo9-92Epmm/s1600/deportati-pe-rampa.jpg" width="640" /></a><br />
<span style="color: red; font-family: "euphemia" , sans-serif;"><b>FIGURA 19. TRENURILE MORŢII. POPULAŢIA CIVILĂ DE EVREI DIN TRANSILVANIA SE ÎMBARCA ÎN TRENURILE MORŢI CU DESTINAŢIA AUSCHWITZ. MAREA MAJORITATE DIN CEI CARE AJUNG ÎN LAGĂRELE DIN POLONIA NU SE MAI ÎNTORC.</b></span><br />
<br />
<br />
<br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"></span>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">
</span>
<br />
<div style="font-size: medium; text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Faimosul ordin nr. 6163/1944 al Ministerului de Interne, care începea cu nu mai puţin faimoasa precizare "guvemul legal maghiar, în scurt timp va curăţa ţara de evrei", sublinia fără echivoc : ..Strangerea evreilor va fi efectuată de organele politiei şi jandarmeriei regale maghiare competente teritorial". In consecinţă, s-au stabilit ghetouri la Baia Mare, Bistrita, Carei, Cluj, Dej, Oradea, Reghin, Satu Mare, Sfantu Gheorghe, Sighet, Şimleul Silvaniei, Tirgu Mureş. In unele oraşe, ghetourile au fost stabilite in cartierele sărace şi insalubre, în cele mai multe, însă la Cluj, Tirgu Mureş, Reghin, Bistriţa etc în incinta fabricilor de cărămizi, la Dej într -o pădure din apropierea oraşului, majoritatea oamenilor fiind ,,cazaţi" sub cerul liber. Internările în ghetou s-au desfăşurat cu deosebită brutalitate. ,,Oamenii erau înghesuiţi în camioanele sau căruţele aşteptau în stradă in fata caselor. Grăbiţi, înjuraţi, loviţi cu patul puştilor se căţărau cu greu. Cite o bătrina era pur şi simplu azvirlită peste bagaje, aşa cum se aruncă la gunoi un lucru uzat şi inutil. Bolnavii erau împinşi printre mormanul, de geamantane şi baloturi cu targa cu tot. Unii eran rasturnaţi peste bagaje şi targa aruncată pe trotuar să nu ocupe loc. Mulţi, după ce si-au urcat cu greu bagajele, au constatat că nu mai au loc, aşa că nu le-a rămas altceva de făcut decat să se tirască ori să alerge după vehicul in funcţie de bunul plac al comandantului patrulei. Iniţial, fiecare putea sa ia cu el un bagaj de 50 de kg. Ulterior, cantitatea a just mereu redusă : în mai multe cazuri celor arestaţi nu li s-a permis să i-a cu ei nici măcar o patura. La intrarea în fabrica de cărămizi [...] camioanele erau deschise cu brutalitate lăsand femeile, bătranii, copiii şi bolnavii să se rostogolească, împreună cu bagajele in noroiul de primăvară din incintă. Cu patul pustilor, cu lovituri zdravene nenorociţii erau fortaţi să se mişte mai repede”.</span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Comandanţii ghetourilor ofiţeri horthyşti — stabileau fiecare după bunul plac, Regulamentul de ordine.Deportarea și concentrarea populației evreiești a fost efectuată de trupele speciale de acțiune, SS, supranumite Sondereinsatzkommandos, aduse din localitatea austriacă Mauthausen, unde era în funcțiune unul din temutele lagăre de concentrare naziste.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;">Suveranitatea Ungariei exista din 19 martie 1944 numai pe hârtie. În calitate de martor citat Horthy declara la Nürnberg ,,germanii deveniseră șefi de facto ai statului ungar”.[1] Ibidem</span></div>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">
</span>
<br />
<div style="font-size: medium; text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">
</span>
<div style="font-size: medium; text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">
<div style="font-size: medium; text-align: justify;">
<br /></div>
</span><br />
<img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPjpHsFr7kG1ANk1iP_aC8hcmTIcGe8UxvT1MAJGumpWy3gCebdpwhtIZ2pZ7oRq0I4ki32m516tw_EL6REZeRu7Gh4ayyRE8lK3C7I6zzQf5FzGTIk9DA7FRMGlNDIxnif88KzdtS33Cj/s1600/CONSECINTELE+DEPORTARILOR+DIN+TRANSILVANIA+DE+NORD+EST.jpg" /><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 20.
CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">ELE LUMII CONTEMPORANE. GR</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">MAD</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> DE CADAVRE ALE
EVREILOR GAZA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">I ÎN LAG</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">RUL DE CONCENTRARE DIN AUSCHWITZ, MARTIE 1945.<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfIGolBe9E2rde_UudYXNkZ4ayBfH9uFjjZ6M-jYCwwxfMx6Sj0TDD7lv9EIRkUDLY5an0dv96_Kmhm_BZ7H6N5Octe9cdgqEStL1DkmbRppvlzvenvLce-8C1Wb1OiijO3d6-crrEe32C/s1600/placuta-holocaust-gara3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfIGolBe9E2rde_UudYXNkZ4ayBfH9uFjjZ6M-jYCwwxfMx6Sj0TDD7lv9EIRkUDLY5an0dv96_Kmhm_BZ7H6N5Octe9cdgqEStL1DkmbRppvlzvenvLce-8C1Wb1OiijO3d6-crrEe32C/s1600/placuta-holocaust-gara3.jpg" width="640" /></a><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 21.
PREZENT. PLACA COMEMORATIV</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> APLICAT</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> PE CL</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">DIREA G</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">RII DIN CLUJ
NAPOCA ÎN AMINTIREA CELOR 16.140 DE EVREI PLECA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">I DE PE PERONUL
G</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">RII ÎN LUNILE MAI - IUNIE 1944 CU
DESTINA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">IA AUSCHWITZ . (I. N. P. S..H.D.R. ,,ELIE WIESEL'')<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0BVSEJs48rpJd8sjulXwFGzCifBsfkhK7O1aEO4rkx_xbU6omC_yQ4mfAbvfWEPg8M28MjdB3_AevthwpHHitImIVBnYDa6jHVU-aOP7wqD1v6yG8QEl1FRUNOaBbnuz25yIRwaQVnb2Z/s1600/placvbn.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="428" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0BVSEJs48rpJd8sjulXwFGzCifBsfkhK7O1aEO4rkx_xbU6omC_yQ4mfAbvfWEPg8M28MjdB3_AevthwpHHitImIVBnYDa6jHVU-aOP7wqD1v6yG8QEl1FRUNOaBbnuz25yIRwaQVnb2Z/s1600/placvbn.JPG" width="640" /></a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">FIGURA 21.
PREZENT. PLACA COMEMORATIV</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> APLICAT</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;"> PE CL</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">DIREA G</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">RII DIN BISTRI</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 10pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">A ÎN AMINTIREA CELOR 5.981 DE EVREI PLECA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">I DE PE PERONUL
G</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">RII ÎN LUNA IUNIE 1944 CU
DESTINA</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt;">IA AUSCHWITZ . (I. N. P. S. H.D.R. ,,ELIE WIESEL'')</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span class="MsoFootnoteReference"><span style="background: white; font-family: "verdana" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span class="MsoFootnoteReference"><span style="background: white; font-family: "verdana" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span class="MsoFootnoteReference"><span style="background: white; font-family: "verdana" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span class="MsoFootnoteReference"><span style="background: white; font-family: "verdana" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span class="MsoFootnoteReference"><span style="background: white; font-family: "verdana" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0in;">
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Prezenta recenzie, a acelor evenimente triste din vara anului 1944 pentru ,,Transilvania hortystă'' sunt preluate din diverse lucrări şi este rezultatul colaborării dintre Arhivele Naţionale ale României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Institutul Naţional Pentru Studierea Holocaustului din România ,,Elie Wiesel’’, Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme. (Prof. istoric/jurnalist - Ovidiu Czinka)</span></div>
<a href="file:///C:/Users/Domn%20Profesor%20Ovidiu/Desktop/New%20folder%20(2)/CONSECINTELE%20DIKTATULUI%20DE%20LA%20VIENA%20PENTRU%20NORD-%20ESTUL%20TRANSILVANIEI%20%C3%8EN%20PERIOADA%2019%20MARTIE-25%20OCTOMBRIE%201944.doc#_ftnref1" name="_ftn1" style="text-align: center;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;">________________________________________________________________________</span></span></span></a><br />
<a href="file:///C:/Users/Domn%20Profesor%20Ovidiu/Desktop/New%20folder%20(2)/CONSECINTELE%20DIKTATULUI%20DE%20LA%20VIENA%20PENTRU%20NORD-%20ESTUL%20TRANSILVANIEI%20%C3%8EN%20PERIOADA%2019%20MARTIE-25%20OCTOMBRIE%201944.doc#_ftnref1" name="_ftn1" style="text-align: center;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;">[1,2,3,4,5,6,]</span></span></span></a><span style="text-align: center;">Preluat
de pe </span><a href="http://horthymiklos.wordpress.com/horthy-1914-1944/" style="text-align: center;">http://horthymiklos.wordpress.com/horthy-1914-1944/</a><span style="text-align: center;"> , accesat la 6 iulie 2014</span></div>
<div>
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText">
<br />
<br />
<br /></div>
</div>
</div>
</td></tr>
</tbody></table>
<!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F4.bp.blogspot.com%2F-l1GjkDZ2f04%2FU8uv2lbCuFI%2FAAAAAAAAAOc%2FHrBIb18UuBk%2Fs1600%2F10%2BSEPTE.1940%2B%2B%2B.png&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjf9WG2QVZp0oec50hcExkMxH3nq3mtsiAp_bW4FR6RS8JnbT7V3GPVAighPLw2o3hDtezIuYRUi616vfDKsQ5yIhyHcfn2jJAAwMz-C9n2dHTyraxdMOGftjyjGUs6mMQKQtNaea9i0VRS/s1600/10+SEPTE.1940+++.png" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-Fu687nhqgA8%2FU8uv_3YCVEI%2FAAAAAAAAAPo%2Fv8CCjoW-pqA%2Fs1600%2FCONSECINTELE%2BDEPORTARILOR%2BDIN%2BTRANSILVANIA%2BDE%2BNORD%2BEST.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPjpHsFr7kG1ANk1iP_aC8hcmTIcGe8UxvT1MAJGumpWy3gCebdpwhtIZ2pZ7oRq0I4ki32m516tw_EL6REZeRu7Gh4ayyRE8lK3C7I6zzQf5FzGTIk9DA7FRMGlNDIxnif88KzdtS33Cj/s1600/CONSECINTELE+DEPORTARILOR+DIN+TRANSILVANIA+DE+NORD+EST.jpg" -->Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-45512916315591182202014-07-12T06:59:00.001-07:002014-07-12T07:04:08.074-07:00CONSECINŢELE ARBITRAJULUI DE LA VIENA DIN 30 AUGUST 1940<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: center;">
<a href="http://tb.ziareromania.ro/Si-refugiatii-din-teritoriile-romanesti-ocupate-au-fost-persecutati-etnic/7432f17ed420c8ca9/240/0/1/70/Si-refugiatii-din-teritoriile-romanesti-ocupate-au-fost-persecutati-etnic.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://tb.ziareromania.ro/Si-refugiatii-din-teritoriile-romanesti-ocupate-au-fost-persecutati-etnic/7432f17ed420c8ca9/240/0/1/70/Si-refugiatii-din-teritoriile-romanesti-ocupate-au-fost-persecutati-etnic.jpg" /></a><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">Teroarea Hortyst</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> ASUPRA ROMÂNILOR TRANSILV</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Ă</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">NENI DUP</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Ă</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> DIKTATUL DE LA VIENA.</span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; text-transform: uppercase;"> 5 SEPTEMBRIE 1940 - 20 OCTOMBRIE 1944</span></b></div>
<b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; text-transform: uppercase;"><br /></span></b>
<b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; text-transform: uppercase;"><br /></span></b>
<span style="font-family: Euphemia, sans-serif;"><span style="font-size: 19px; line-height: 21.466665267944336px; text-transform: uppercase;"><b>...</b></span></span><b style="text-align: center;"><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">,,Fraților Români, suntem refujieți din com. Sălard, jud. Bihor.
Fostam bătuți de jandarmi cu pene și de tătari unguri. Toate avuțiile noastre,
bucate, fân, casă, masă și tot ce am avut a rămas la tătari de unguri, numai cu
hainele iam rămas!"</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13.5pt;">...</span></i></b><br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<b><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13.5pt;"><o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<strong><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">Diktatul de la Viena</span></strong><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"> a fost un act
internațional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost
silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din
teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei. Acest act a fost impus
de Germania Nazistă și Italia fascistă în timpul celui
de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”.</span><br />
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Principalul
mijloc prin care regimul horthyst a încercat să extermine şi să elimine
populaţia românească din această parte a
României, intrată sub ocupaţia Ungariei horthyste, l-a constituit efortul de a
schimba artificial raportul demografic în favoarea populaţiei maghiare, de a
justifica eventuala permanentizare a acestui regim.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></span></div>
<br />
<img src="http://www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2013/08/5.-A-Septembrie-1940.-Romani-din-Salard-Bihor-epulzati-in-vagoane-de-vite-dupa-ce-au-fost-maltratati-de-unguri.jpg" height="400" width="640" /><br />
<div style="text-align: center;">
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; text-transform: uppercase;">FIGURA 1.</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; text-transform: uppercase;">CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; text-transform: uppercase;">ELE DICTATULUI DE LA VIENA</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; text-transform: uppercase;">. </span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">SEPTEMBRIE 1940, ROMÂNI DIN S</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">LARD, JUD. BIHOR, EXPULZA</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ț</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">I ÎN VAGOANE DE VITE, DUP</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> CE AU FOST MALTRATA</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ț</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">I DE TRUPELOR HORTYSTE.
INSCRIP</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ț</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">IA DIN PARTEA STANG</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> A FUZELAJULUI DE LEMN A VAGONULUI.</span></b><span style="font-family: Euphemia, sans-serif;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
</div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">,,FRA</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ț</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ILOR ROMÂNI, SUNTEM REFUJIE</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ț</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">I DIN COM. S</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">LARD, JUD. BIHOR. FOSTAM B</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">TU</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ț</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">I DE JANDARMI CU PENE </span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ș</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">I DE T</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">TARI UNGURI. TOATE AVU</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ț</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">IILE NOASTRE, BUCATE, FÂN, CAS</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">, MAS</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> </span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ș</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">I TOT CE AM AVUT A R</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">MAS LA T</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">TARI DE UNGURI, NUMAI CU HAINELE IAM R</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Times New Roman","serif"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ă</span></i></b><b><i><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-size: 13.5pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">MAS!’'</span></i></b><span style="font-family: Euphemia, sans-serif;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Strategia
regimului de ocupaţie horthystă fata de populaţia românească din nord-estul Transilvaniei a fost sintetizată de baronul Aczel Ede, şeful Circumscripţiei
regionale a X-a Cluj, a organizaţiei paramilitare horthyste a tiraliorilor,
într-o cuvântare rostită la Şimleul Silvaniei, cu care prilej afirma: ,,<i>Pe
aceşti valahi opincari trebuie să-i extirpăm, să-i ucidem ca pe duşmanii noştri
[...] Preoţii predică iubirea poporului, dar aceasta este numai o momeală
fiindcă Dumnezeu nu ajută decât forţa brută şi această forţa brută noi cu toţii
trebuie s-o întrebuinţăm pentru a ucide şi extermina pe aceşti valahi. Religia,
prin cele zece porunci ale ei spune : nu ucide, nu fură, nu dori femeia altuia
pentru că acestea sunt păcate. Aceasta este păcat? Nu este păcat! Păcat va fi
ca adevărat dacă nu vom extermina această bandă [...] de valahi opincari [...].
Vom organiza şi o noapte a Sfântului Bartolomeu [...] şi vom ucide şi copiii în
pântecele mamelor lor"</i>.</span><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img alt="1940, sat Mihai Bravu, jud. Bihor. Țărancă româncă de 82 de ani expulzată de unguri de la vatră." src="http://www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2013/08/6-b.-1940-comuna-Mihai-Bravu.-Taranca-romanca-de-82-de-ani-expulzata-de-unguri-de-la-vatra-statorniciei-ei.jpg" height="640" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="398" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">Figura </span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">2</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">. CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ELE DICTATULUI DE
LA VIENA.</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 11.0pt; text-transform: uppercase;"> </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">1940, sat Mihai
Bravu, jud. Bihor. </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ranc</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> românc</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> de 82 de ani
expulzat</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> de trupele hortyste de la
vatr</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">.<o:p></o:p></span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
1940, Ungaria ocupând Transilvania cedată, maghiari sau năpustit asupra
bisericilor româneşti ortodoxe şi greco-catolice, cu o furie care nu-i onorează
desigur, pe pretinşi apărători ai creştinismului. Pe teritoriul cedat se aflau
în momentul anexiunii (30 august 1940 un număr de 442 parohii ortodoxe 339.448
credincioşi şi 92 de parohii greco-catolice numărând un număr de 1.066.145
credincioşi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img src="http://www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2013/08/8.-Herculean-decembrie-1940.-Biserica-romaneasca-distrusa-de-unguri.jpg" height="640" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="433" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">Figura </span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">3</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">. CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ELE DICTATULUI DE
LA VIENA. </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Herculian (azi în jud. Covasna), decembrie 1940. Biserica româneasc</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> distrus</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> de trupele hortyste</span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Ştiind
din istoria trecutului că Biserica a fost cea mai puternică fortăreaţă
înăuntrul căreia romanii şi-au ţinut nealterată naţionalitatea, ungurii din
1940 şi-au închinat toate eforturile lor deznaţionalizării prin religie şi
aceasta prin mijloace violente. Mii de românii au fost nevoiţi să îşi renege
credinţa strămoşească, îmbrăţişând una din religiile maghiare, pentru a se
pierde astfel definitiv în masă ungurească.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
judeţele din est, care au avut cel mai mult de suferit, mai bine de 12 biserici
româneşti ortodoxe şi greco-catolice au fost distruse. Ungurii înarmaţi cu
topoare, târnăcoape, securi se aruncau în grupuri asupra bisericilor, şi
distrugeau în câteva ore până la temelie ceea ce credinţă românească a ridicat
ani la rând pentru Gloria lui Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><b><img src="http://www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2013/08/1.-Ip-jud.-Salaj-mormantul-comun-al-celor-155-de-tarani-romani-ucisi-de-honvezii-unguri-la-13-14-sept-1940-Aici-zac-si-fetite.jpg" height="393" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="640" /></b></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div align="center" class="MsoNormal">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;">Figura 4. </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: Euphemia, sans-serif; text-transform: uppercase;">CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: Arial, sans-serif; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: Euphemia, sans-serif; text-transform: uppercase;">ELE DICTATULUI DE LA VIENA.</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;"> Localitatea Ip, judetul S</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;">laj, mormântul
comun al celor 155 de<span class="apple-converted-space"> </span></span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;">rani români uci</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 9.0pt; text-transform: uppercase;">i de trupele
hortyste în 13-14 septembrie 1940.</span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Judeţele
în cauză sunt cele locuite de secui, foştii adversari de moarte ai maghiarilor,
azi deznaţionalizaţi aproape complet. În judeţul Odorhei au fost rase de pe
suprafaţa pământului 6 biserici, fără ca autorităţile să fi luat cea mai mică
măsură de protecţie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Biserica
greco-catolica <i>Sfântul Nicolae</i> din Racoşul de Sus (Felso Rakos) a fost
prima din bisericile distruse în aceea regiune. Tot în luna octombrie 1940, au
mai fost distruse Biserica <i>Sfintei Treimi</i> din Mereşti (Bibarczfalva). În
luna decembrie 1940 este distrusă Biserica greco-catolică din Ocland (Okland),
ţăranii împărtăşindu-şi din urmă pietrele şi cărămizile construcţiei. În
ianuarie 1941 populaţia civilă distruge Biserica greco-catolică din Crăciunen
(Karacsonyfalva), şi în fine, în februarie 1941, după ce a fost profanată, a
fost distrusă Biserica greco-catolică <i>Sfântul Mihail </i>din Vărghiş.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
judeţul Trei Scaune, două biserici, amândouă ortodoxe, au fost în întregime
distruse. Una din ele se afla situate în Căpeni (Kopecz). Autorităţile au somat
populaţia românească că până la o dată fixă să-şi abandoneze credinţa
strămoşească, trecând la religia reformată, urmând ca în caz de refuz să fie
expulzată în masă. A doua biserică românească situată la Comălan (Kamalo) şi a
fost incendiată de secui în luna septembrie 1940. Populaţia din comună a fost
somată de trupele hortyste să opteze pentru una din numeroasele culte maghiare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">La
Odorhei, Sânmartin (Homorod, Szentmarton), la Sângeorgiu de Pădure, la Panet,
la Borsec, la Băţanii Marii, la Boroşineul Mare (Nagyborosyno) la Aiata Mare,
la Belini, la Bicsar, la Ozun, etc., Bisericile au fost sau distruse sau
devastate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Soarta
preoţilor romni din Transilvania nu a fost una mai bună. Din clipa întronării
guvernări maghiare Clerul românesc a fost supus unui adevărat supliciu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img src="http://www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2013/08/5.-D.-Septembrie-1940.-Familii-de-romani-din-Transilvania-ocupata-de-Ungaria-epulzati-in-vagoane-de-vite.-Drama-si-tristetea-co.jpg" height="410" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="640" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">Figura 5. CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ELE DICTATULUI DE LA VIENA. </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">Septembrie 1940.
Familii de români din Transilvania ocupat</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> de Ungaria
hortyst</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: Arial, sans-serif; line-height: 14.720000267028809px; text-transform: uppercase;">Ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;"> expulza</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">i în vagoane de vite.</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt;"><o:p></o:p></span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
noaptea de 8 spre 9 septembrie 1940, un grup de soldaţi încercuiesc casa
preotului român din Harien jud. Bihor şi pătrunzând în locuinţa lui, îl bat
până ce cade în nesimţire. Până şi episcopul ortodox din Cluj, Nicolae Colan, a
avut de suferit de pe urmă metodelor de arbitrare pe care le-au inaugurat
administraţia hotystă imedeat după cedarea Transilvaniei Ungariei. Episcop al
unei biserici numărând aproape 350.000 de credincioşi, el a fost convocat
într-o zi în faţa comisiei de recrutare unde a fost cântărit şi măsurat ca un
simplu recrut, fiind pus la urmă să jure Regentului Horty calitatea sa de
oştean ungur desigur.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img alt="Septembrie 1940. O mamă româncă și copiii ei din Transilvania ocupată, epulzați fără milă de la vatra lor . " src="http://www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2013/08/5.-E.-Septembrie-1940.-O-mama-romanca-si-copiii-ei-din-Transilvania-ocupata-epulzati-fara-mila-de-la-vatra-lor-.-Tristetea-cop.jpg" height="501" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="640" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; text-transform: uppercase;">Figura 6. </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: Euphemia, sans-serif; text-transform: uppercase;">CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: Arial, sans-serif; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: Euphemia, sans-serif; text-transform: uppercase;">ELE DICTATULUI DE LA VIENA.</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; text-transform: uppercase;"> </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">Septembrie
1940, O mam</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> românc</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">i copiii ei din Transilvania ocupat</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">, expulza</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">i f</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">r</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> mil</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> de la vatr</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> lor .</span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Nenumărate
alte cazuri de persecuţie meschină, de violenţe ale conştiinţei, de mizeri
săvârşite zi de zi cu perseverenţă diabolică, ne sunt relatate de broşura
închinată teroarei religioase, pe care au introdus-o guvernanţi statului
maghiar, al statului care poartă pe stema simbolul creştinătăţii: o cruce…e
drept, aplecată într-o parte. </span> <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: xx-small;">(Milton G. Lehrer, <i>Ardealul Pământ Românesc, Povestea Ardealului
văzută de un american</i>, Bucureşti, 1944, <i>pp. 295-298</i>)</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Acţiunile
criminale, teroriste, săvârşite împotriva populaţiei româneşti, au fost
pregătite premeditat de către guvernanţii horthyşti, şi au fost înfăptuite prin
intermediul întregului mecanism de opresiune la care ne-am referit, prin mii de
crime, devastări, maltratări şi expulzări, pentru a distruge cât mai mulţi
români, a teroriza şi înfricoşa pe cei rămaşi, spre a-i determina să-şi
părăsească casele şi gospodăriile şi a se refugia în România. Ele au fost
dezlănţuite imediat după trecerea frontierei de către trupele horthyste.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img src="http://www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2013/08/6-c.-Tarani-romani-din-judetele-Ciuc-si-Mures-refugiati-in-judetul-Neamt-din-calea-maltratarilor-ungare.jpg" height="401" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="640" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">Figura </span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">7</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">. CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ELE DICTATULUI DE
LA VIENA. </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">Ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">rani români din jude</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">ele Ciuc </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">i Mure</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> refugia</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">i în jude</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">ul Neam</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"> din calea maltrat</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;">rilor trupelor hortyste</span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal">
<br />
<br />
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Unul
din martorii oculari ai evenimentelor, Victor Văleanu, din Satu Mare, declara
următoarele privind regimul de teroare instaurat de autorităţile horthyste la
începutul lunii septembrie 1940 : <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">,,1.
Intrarea trupelor ungare în oraşul Satu Mare a fost desăvârşită în ziua de 5
septembrie 1940 [</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">...]. <i>Puţinii
români care se mai aflau în oraş, cum şi evreii au fost obligaţi să pună la
butonieră coardă ungurească, altfel fiind expuşi să fie linşaţi [...] de
hoardele dezertorilor reîntorşi în oraş înainte de intrarea trupelor ungare.
Înainte şi după intrarea trupelor s-au reîntors la Satu Mare cca 4 000 tineri
care au trecut frontiera în mod clandestin în ultimii ani. Aceştia, de sete şi
de răzbunare, căutau pe ofiţerii de poliţie şi funcţionarii care i-au anchetat
pe timpuri, însă, bine înţeles, zadarnic deoarece aceştia s-au retras... Totuşi
în ura lor faţă de români mai găseau pe câte un funcţionar pe care să-l denunţe
autorităţilor ungare ca având ţinută ostilă Ungariei.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">2.
Cu ocazia intrări trupelor ungare, ordinea au menţinut-o jandarmii </span></i><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">unguri
sosiţi primii în oraş şi un detaşament de 1.200 de gardieni publici repartizaţi
de la diferite oraşe din Ungaria [..]. Imediat apoi s-a proclamat stare de
asediu şi s-a introdus administraţia militară, autorităţile civile pierzând
orice competenţă de activitate.</span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">3.
De la penitenciarul tribunalului s-a dat drumul deţinuţilor găsiţi şi s-a
instalat Comenduirea Pieţei şi biroul populaţiei, Kemelharitoiroda </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">(Biroul de contraspionaj -n.n.), <i>care şi-a început
activitatea [...].<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><i>4.
în primele 2</i>-</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><i>3 zile nu s-a întâmplat
ceva deosebit, însă în ziua de 8 septembrie au început arestările în masă. Au
fost arestaţi în această zi, între mulţi alţii, Berger Marcel, fost redactor
al ziarului ,,</i><i>Reggeli Lapol"</i> (Foile de dimineaţă), <i>care
simpatiza cu românii şi care este ofiţer de rezervă în armata română,
subsemnatul, fostul comisar de poliţie Mike Emeric, mai mulţi alţii foşti în
poliţia românească, însă pensionari, pe care nu îi cunoşteam dinainte, cum şi
mai mulţi intelectuali români din judeţ [...].<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Din
prima zi a intrării trupelor, limba română a fost cu totul înlăturată şi chiar
acei care ştiau înainte bine româneşte răspundeau în ungureşte şi dacă continuă
cineva a vorbi îl lăsau fără răspuns, ori îi spuneau ,,nem tudok
olahul", </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">(Nu ştiu limba
,,valahă" — n.n.).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
aceste dureroase zile, bieţii români aveau mimai o singură mângâiere: biserica,
unde adunaţii se rugau lui Dumnezeu cu lacrimi în ochi şi în hohote de plans,
însă şi aceasta a fost pusă sub supraveghere. Agenţii unguri şi aici au fost
plasaţi, aşa că noi românii nici nu aveam curaj să vorbim unul cu altul, iar pe
stradă dacă se întâlneau vorbeau numai un gureşte, pentru ca agenţii presăraţi
pe străzi să nu îi pună sub supraveghere şi să-i înainteze Comenduirii.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Cele
mai grozave zile le-am trăit atunci. Auzeam, vedeam arestări cu duiumul şi nu
puteam da mâna de ajutor fără a risca să ajung tovarăş celui arestat, fără nici
un motiv serios [...].<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Evreii
sunt prigoniţi aproape la fel ca românii. Ungurii au arestat apoi pe rabinul
Friedman, care la 10 mai a rostit o predică, arătând fidelitate faţă de statul
român, pe care a şi imprimat-o.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Numitul
a fost depus la penitenciar şi nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu el. Pe
angrosiştii comercianţi de postav Schwartz şi Leibovici i-au arestat şi depus
la penitenciar, pe motivul </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">că <i>au subscris
sume mari la fondul pentru înzestrarea armatei române. De altfel, pentru că
aceştia sunt multimilionari şi membri marcanţi, avocaţi ai partidului maghiar
s-au angajat să- i apere, pentru suma de 10.000 pengo (cca 300. 000 lei) [...].<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">După
cât am putut observa, avocaţii partidului maghiar vânează pe evreii înstăriţi
şi acuzandu- i cu diferite nelegiuiri pe cale de denunţ, forţându-i să recurgă
apoi la protecţia lor, pentru sume de bani destul de însemnate, stabilite după
puterea de plată a individului. Astfel, toţi evreii mai înstăriţi îşi aşteaptă
cu înfrigurata rândul. între aceşti avocaţi "vânători" am putut
recunoaşte pe dr. Ţeveli care este comisarul guvernului pentru Satu Mare şi pe
avocatul dr. Sudi. care este membru marcant al partidului maghiar . Tot dr.
Sudi a fost acela care a recurs să i-a apărarea soţiei singurului comerciant
român, de acolo, Augustin Vuic, arestat şi el fără un motiv, căruia i-a spus să
depună 300 pengo (cca 9 000 lei), spunandu- i că altfel </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">nu se <i>va interesa de soarta lui. Femeia, nedispunând.
de suma cerută, avocatul a refuzat să facă intervenţia pentru eliberarea
soţului său [...]".<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Descriind
situaţia unor aşezări româneşti din apropierea frontierei cu Ungaria, în
primele zile ale ocupării nord- estului Transilvaniei, ziarul
"Universul" arăta : <i>"Barbariile au început în prima zi de
ocupaţie în judeţele Satu Mare şi Bihor. Din primele ore ale ocupaţiei, ţăranii
români au fost măcelăriţi. Alte barbarii s-au săvârşit tot în primele ore la
mănăstirea Bicsad de lângă oraşul Satu Mare. În miez de noapte, pe la orele
două, călugării s-au pomenit asaltaţi de un grup de tineri din organizaţia<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">,,Levente
". Scoşi din chilii şi puşi la rând în curte, preoţii au fost scuipaţi,
loviţi cu pumnalele, iar un grup de 20 ţărani refugiaţi din ajun tocmai pentru
a se feri din calea teroriştilor s-au pomenit împresuraţi de altă bandă şi
măcelăriţi. Dar leventiştii nu s-au mulţumit numai cu atât. După atrocităţile
comise, an devastat tipografia, au ars cărţile de rugăciuni şi au dat foc
tuturor proviziilor găsite. De la mănăstire, bandele de levenţi au trecut în
Ţara Oaşului şi în Maramureş, unde au masacrat toţi românii întâlniţi. Trei
zile şi trei nopţi, satele au cunoscut cel mai înfiorător dezmăţ.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">La
Săpânţa, ţăranii au fost bătuţi cu frânghii ude, apoi puşi să-şi sape
mormântul, imitandu- se procedeele de pe timpul terorii albe cu prilejul
revoluţiei lui Horia. Pe Valea Vişeului mai multe sate au fost incendiate. În
Borşa, toţi românii au fugit în păduri, fiind ameninţaţi că vor fi
omoraţi"<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
judeţul Bihor, în ziua de 4 septembrie 1940, armata horthystă, încălcând
convenţia, a năvălit în comună Diosig, a deschis foc asupra grănicerilor
români, ucigând pe serg<i>. </i>Gheorghe Miţu, serg. Gheorghe Tamaş, caporal
Pavel Mocanu, fruntaş Ştefan Herna şi soldat Vasile Bălan. Locotenentul Dumitru
Lazăr, grav rănit, a fost transportat la Debreţin, unde a murit în spital.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
ziua de 7 septembrie, soldaţii horthyşti au arestat douăzeci de ţărani români
în comună Mihai Bravu care se aflau la munca câmpului. I-au dus într - un
cimitir părăsit unde i-au bătut cu patul puştilor, le-au legat mâinile la spate
cu sârmă şi i-au întrebat dacă vor să fie împuşcaţi sau spânzuraţi. La
întrebarea <i>,,pe cine vreţi să împuşcăm mai întâi" </i>un ţăran a
răspuns : ,,<i>Pe mine". </i>Întrebat pentru ce motiv, acesta a răspuns:
,,<i>Ca să nu-mi văd copiii- morţi" </i>— avea doi copii lângă el<i>.</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><i><br /></i></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img alt="Treznea, 9 septembrie 1940. O parte din cei 243 de țărani români morți și răniți de honvezii unguri, printre care și copii" src="http://www.dantanasa.ro/wp-content/uploads/2013/08/2.-Treznea-9-sept.-1940.-O-parte-din-cei-243-de-tarani-romani-morti-si-raniti-de-honvezii-unguri-printre-care-ucisi-si-fetite.jpg" height="446" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="640" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">Figura </span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">8</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">. CONSECIN</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">Ţ</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; text-transform: uppercase;">ELE DICTATULUI DE
LA VIENA.</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 11.0pt; text-transform: uppercase;"> </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">1940, Treznea, 9
septembrie 1940. O parte din cei 243 de </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">rani români mor</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">i </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">i r</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ni</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">i de trupele
hortyste maghiare, printre care </span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-ascii-font-family: Euphemia; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span lang="X-NONE" style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">i copii</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 10.0pt; text-transform: uppercase;">.</span></b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
ziua de 8 septembrie 1940, o echipă de militari horthyşti a ucis 13 civili
români din comună Almaşul Mare, iar în ziua de 12 septembrie 1940 au fost
împuşcaţi de soldaţii horthyşti doi ţărani români lingă linia ferată de la
marginea oraşului Oradea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
ziua de 10 septembrie 1940 la Salonta a fost ucis în chinuri cetăţeanul român
Iosif Cristea, iar în noaptea de 10/11 septembrie, în localitatea Sântion au
fost răpuşi de soldaţii horthyşti plugarul român Gheorghe Tiponuţ împreună cu
fiul său.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Acţiuni
teroriste, criminale, de eliminare a populaţiei româneşti au loc în toate localităţile locuite de români, imediat ce în
ele a pătruns armata horthystă de ocupaţie. În noaptea de 5—6 septembrie 1940,
la intrarea armatei horthyste în comună Medieşul- Aurit (jud. Satu Mare), 3
soldaţi s-au prezentat la casa fostului primar Gheorghe Petricean, l-au ridicat,
l-au dus la marginea satului, l-au înjunghiat cu baionetele, i-au scos ochii
şi, după ce l-au chinuit, l-au împuşcat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">La
6 septembrie, în comună Sâtmărel (jud. Satu Mare), au fost arestaţi şi puşi în
lanţuri învăţătorii români Vasile Moldovan, Gheorghe Sofroni şi Ştefan Ster. Duşi
la închisoarea din Satu Mare au fost bătuţi şi purtaţi timp de peste 10 ore
de-a lungul străzilor oraşului, fiind batjocoriţi de elementele maghiare
şovine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Gherla
a fost ocupată de trupele horthyste în ziua de 10 septembrie. Imediat, s-au
format bande teroriste care au început prigoana contra tuturor românilor.
Fiecărui români se cerea o declaraţie în care să arate ce beneficii a ob ţinut
de la statul român în dauna celui ungar de la unirea Transilvaniei cu România.
Pentru ca aceste declaraţii să fie pe placul autorităţilor, cei interogaţi erau
schingiuiţi în fel şi chip. Toţi aceştia, împreună cu alţi 300 de români aduşi
din satele din împrejurimi au fost închişi în închisoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">,,În
Maramureş — </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">notează un martor ocular <i>abia
au ieşit trupele române din oraşul Sighetul Marmaţiei şi şoviniştii unguri au
început brutalizarea populaţiei romaneşti, produc îndu-se atacurile la poştă,
pentru a lua banii de acolo [</i>...]. <i>în zilele de 1</i>—<i>3 septembrie
Maramureşul era ţara nimănui. Trupele române erau în retragere spre
Transilvania de sud, iar trupele horthyste au sosit în dimineaţa zilei de 3
septembrie </i>[...]. <i>A doua zi de la intrarea trupelor horthyste în oraş,
evreii au fost duşi la gară, la muncă forţată, iar românii şi ucrainienii, dar
în special românii, au fost aresta ţi în masă. Funcţionarii români au fost
îndepărtaţi în masă din serviciile publice [...] au avut loc arestări în masă,
expulzări, exilări, luarea de ostateci ca pe vremea evului mediu, deposedarea,
de avere, alungarea cetăţenilor din casele lor, bătăi. Pentru orice fleac,
jandarmii unguri loveau cu paturile de armă mai ales pe ţăranii români, de
preferinţă pe cei tineri, ca să bage frica în popula ţie [...] în piaţa
oraşului se puteau vedea convoaie du arestaţi, purtaţi la diferitele autorităţi
ale oraşului Sighetul Marmaţiei (poliţie, jandarmerie, comandamentul militar,
prefectură, pretură, procuratură etc). Prin teroare au forţat populaţia
românească să părăsească Maramureşul şi mai ales pe intelectualii români"</i>.
<i><o:p></o:p></i></span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/HDHMaJi6H6E?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span style="color: red; font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">FILM DOCUMENTAR REALIZAT ÎN ANUL 2011, CU CÂŢIVA DINTRE SUPRAVIEŢUITORI MASACRULUI DE LA IP, JUD, SĂLAJ DIN SEPTEMBRIE 1940</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Directorul
spitalului de alienaţi din Sighet, medicul Vasile Ilea, a fost alungat din
postul său şi purtat, legat în lanţuri, împreuna cu fiul său, lăsat apoi pradă
batjocoririi şi înjurăturilor unor elemente fasciste; maghiare din
localitate". După aceste acţiuni teroriste, întreprinse de trupele
horthyste şi de diverse organizaţii fasciste paramilitare în primele zile de
ocupaţie, horthyştii de la trupele de ocupaţie la bande teroriste alcătuite din
delincvenţi de drept comun s-au dedat la acte mult mai grave: crime şi
asasinate în masă, de o monstruozitate fără seamăn. Asasinatele în masa de la
Trăznea, Ip, Camăr, Păuşă, Ciumărna, Şimleul Silvaniei, Cosniciul de Jos (jud.
Sălaj), Mureşenii de Câmpie, Huedin (jud. Cluj) etc. vor rămâne pentru
totdeauna că acte de grav ă acuzaţie la adresa horthysmului, a fascismului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În
cazul acestor asasinate în masă, filmul fidel al celor întâmplate se poate
reconstitui din glasul actelor, documentelor, mărturiilor celor care sau au
scăpat ca prin miracol de la moarte sau au fost martori ai acestor masacre.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span style="font-family: Georgia, serif; font-size: 10pt;">_____________________________________</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span style="font-family: Georgia, serif; font-size: 10pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span style="font-family: Georgia, serif; font-size: 10pt;">* </span></b><b style="font-size: 13px; text-align: -webkit-center;">Sursa fig. 1-8 www.dantanasa.ro</b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b style="font-size: 13px; text-align: -webkit-center;"><br /></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span style="font-family: Georgia, serif; font-size: 10pt;">Prezenta
recenzie, a acelor evenimente triste din vara anului 1940 pentru ,,România
Mare'' sunt preluate din diverse lucrări publicate de diverşi istorici romani
şi este rezultatul colaborării dintre Arhivele Naţionale ale României, Arhivele
Naţionale ale Ungariei, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor
Externe, Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme. (Prof. istoric/jurnalist
- Ovidiu Czinka</span></b><b><span style="font-family: "Georgia","serif"; font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-family: Arial;">)<o:p></o:p></span></b></div>
Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-37479305041089927252014-06-27T09:02:00.001-07:002014-06-27T15:34:10.303-07:00DIKTATUL DE LA VIENA ŞI CEDAREA TRANSILVANIEI CĂTRE UNGARIA HORTYSTĂ (30 AUGUST 1940)<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;">
<a href="http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2011/10/rl6361.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2011/10/rl6361.jpg" /></a><span style="font-family: Euphemia, sans-serif;"></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: red; font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: large;"><span style="font-family: Euphemia, sans-serif;"><span style="line-height: 21.466665267944336px;"><b>TRAGICUL AN 1940 ŞI DISPARIŢIA ROMÂNIEI MĂRII.</b></span></span><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%;"> </span></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="color: red; font-size: large;"><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%;">DIKTATUL DE LA VIENA </span></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 115%;">Ş</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%;">I
CEDAREA TRANSILVANIEI DE NORD-EST C</span></b><b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 115%;">Ă</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%;">TRE <o:p></o:p></span></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red; font-size: large;"><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%;">UNGARIA HORTYST</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 115%;">Ă</span><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%;"> </span></span></b><br />
<b><span style="color: red; font-size: large;"><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%;">(30 AUGUST 1940</span><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">)</span></span></b></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 9.75pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<strong><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></strong></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 9.75pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<strong><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Diktatul de la Viena</span></strong><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> a
fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care
România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din
teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei. Acest act a fost impus
de Germania Nazistă și Italia fascistă în timpul celui
de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”. Dar care au fost
condiţiile interne şi opinia populaţiei care urma să fie asuprită sub
conducerea Ungariei Hortyste? parerea opiniei publice din vechiul regat? voi
încerca să o conturez mai jos cu ajutorul unor stenograme si documente acele zile
primejdioase ale fatidicului an, 1940.<o:p></o:p></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<img src="http://resboiu.files.wordpress.com/2011/04/pierderile_teritoriale_ale_romaniei_1940.jpg?w=690&h=357&h=448" /></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><span style="color: red;">Figura 1. În urma Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, Ungaria horthystă a primit cadou de la Germania nazistă şi Italia fascistă nord-vestul Transilvaniei, unde populaţia majoritară era românească.</span></b></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
<div style="text-align: center;">
<span style="color: red;"><br /></span></div>
</span><br />
<div>
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<ol start="1" style="margin-top: 0in;" type="A"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;"><span style="color: red;">
</span>
<li class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><b><span style="color: red;"><span style="font-family: Euphemia, sans-serif; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">SITUA</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Ţ</span><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">IA INTERN</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Ă</span><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"> DE LA TRATATIVELE DE LA TURNU SEVERIN
PÂN</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Ă</span></span></b><span style="font-family: Euphemia, sans-serif; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><b><span style="color: red;"> LA ,,ARBITRAJUL’’
DE LA VIENA (16-30 AUGUST 1940)</span><o:p></o:p></b></span></li>
</span></ol>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: large;">
</span></span>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">Exprimând
îngrijorarea poporului român fa</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">ţă</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"> de presiunile statelor
fasciste asupra României în vederea satisfacerii pretenţiilor teritoriale ale
Ungariei horthyste şi avertizând asupra consecinţelor grave ale dezmembrării
teritoriale a ţării, la 6 august 1940, un numeros grup de personalităţi politice,
ştiinţifice şi militare a adresat opiniei publice internaţionale un vibrant
apel pntru susţinerea intereselor suprme ale României. <o:p></o:p></span></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">Printre semnatarii
apelului au fost: C.I. Brătianu, Victor Antonscu, C. Anghelescu, G.G.
Mironescu, Tancred Constantinescu, Aurel Dobrescu, Mircea Djuvara, Pan Halipă,
Ion Mihalache, Istrate Micescu, Ghiţă Pop, Sever Bocu, Ioan Pelivan, Mihai
Popovici, V.P. Sasu, Gh.I. Brătianu, G. Ionescu- Siseşti, Al. Lepadatu, I.
Petrovici, Mihail Sadoveanu, Traian Savulescu, Dr. D. Voinov, C. Stoinescu –
rectorul Universităţii din Bucureşti, Octav Onicescu, George Macovei, M. Ciuca,
C. R<i>ă</i>dulescu- Motru, generalii Radu Rosetti, Negri, Schitu, Gr.
Constandache şi alţii. <o:p></o:p></span></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">În document se arata
netemeinicia argumentelor propagandei horthyste anexioniste pe seama României: <i>“Graniţele
noastre dinspre Ungaria nu sunt, cum s-a afirmat de atâtea ori greşit şi
tendenţios, numai o consecinţă a tratatului de la Trianon. Aceasta nu a făcut
decât să confirme şi încă nu deplin realităţile etnice ale poporului român.
Românii din Ardeal, îndeosebi, si- au manifestat libera lor voinţă naţională,
în virtutea dreptului fiecărui popor de a hotăra liber şi singur de soarta să.
Acest drept a fost afirmat încă înainte de cerrea de armistiţiu a monarhiei
austro- ungare de organul naţional al romanilor din Ardal şi Ungaria şi
proclamat de reprezentantul său în parlamentul din Budapesta, la 18 octombrie
1918. Guvernul maghiar constituit după prăbuşirea monarhiei a recunoscut
oficial această stare de drept şi de fapt şi a admis că ofiţerii şi soldaţii
romani să depună jurământul pentru Consiliul Naţional Roman. La 1 decembrie
1918 marea adunare de la Alba Iulia, expresiunea liberă a tuturor romanilor din
Ardeal şi Ungaria, a proclamat unirea cu România, la care au aderat îndată şi
reprezentaţii populaţiei germane. Românii din Ardeal nu au făcut deci altceva
decât ce au făcut toată naţionalităţile cuprinse în hotarele fostei monrahii
austroungare [...].Pentru motive ce nu avem a le discuta aici – </i>se arată în
incheirea documentului - <i>conjunctura politică de astăzi nu par în favoarea
României. A folosi însă aceasta situaţi împotriva ei, pntru a- i impune
hotărâri nedrepte, nu poate asigura în această regiune a Europei ordinea şi
convieţuirea paşnică a popoarelor. Dimpotrivă, prin dezmembrarea unităţii
româneşti, împotriva cărei protestam în numele întregului popor românesc, poate
fi adâncita învrăjbirea, creandu - se noi şi puternice motive de vrăjmăşie
între state şi naţiuni pentru viitor”.</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">În document era
menţionată, de asemenea, poziţia ostilă a populaţiei săseşti şi a celei
şvăbeşti fata de tendinţele anexioniste ale Ungariei horthyste asupra României
şi dorinţa lor <i>“de a rămâne în cuprinsul hotarelor României”.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">Iată cum prezintă
R.V. Bossy, ambasadorul României în Italia, preliminariile tratativelor dintre
România şi Ungaria care au avut loc în a doua jumătate a lunii august la Turnu
Severin:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">“2
august 1940. Chemat telegrafic la Bucureşti spre a mi se încredinţa o misiune
la Budapesta plec diseară în ţară, 5 august 1940. Sosit aseară în Bucureşti,
sunt primit azi dimineaţă de Manoilescu, care-mi spune că "Regle având o
înaltă părere" despre mine, "pare ce se suprapune cu aceea a
guvernului", s- a hotărât a mi se da următoarea misiune de încredere şi
foarte delicată: primul contact cu guvernul din Budapesta pentru a rupe ghiată
şi a începe negocieri. Misiunea consta din cinci puncte: <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">1) a
arăta guvernului ungar că dorim tratative cu el asupra tuturor chestiunilor
pendinte; <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">2)
că scopul acestor tratative trebuie să fie statornicirea unei amiciţii
definitive intre România şi Ungaria, încadrată mai târziu intr- un sistem
stabil, politic şi sufletesc, rciproc;<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"> 3) începerea tratativelor imediat, intr- o
localitate din vechiul regat care va fi indicată ulterior;<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"> 4) dacă e posibil, un sondaj asupra
năzuinţelor şi planurilor ungureşti, 5) în cazul în care ungurii ar ridica
pretenţii teritoriale, să le declar categoric că nu admitem ventual concesiuni
teritoriale decât numai în funcţie de schimb d populaţii; nici un roman, şi în
nici un caz, neputând trece sub stăpânire ungurească. Sondajul trebuie făcut
numai cu titlu general şi informativ, fără ca tăcerea să fie interpretată ca
adeziuni.”<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">[...]
7 august 1940. Sosesc la 2,40 în Budapesta. Sunt primit în gara de Ghiţă
Crutzescu cu personalul Legaţiei şi de contele Iuliu Teleki, sub şeful
protocolului. Deşi Crutzescu explicase lui Csaky caracterul secret al misiunii
mele, sosirea mea a fost anunţată cu litere mari în prima pagină a tuturor
ziarelor, astfel încât este mulţime măr în gară şi sunt asaltat de reporterii
fotografici până la rucarea în automobil. Ne ducem la Legaţie, unde sunt
găzduit spre bucuria foştilor mei colaboratori şi servitori. Eu sunt dureros
impresionat de a mă regăsi după câteva luni în fosta mea reşedinţa, în momente
atât de dramatice pentru ţara noastră. Crutzescu mă conduce la Palatul Regal,
und mă înscriu la rgentul Horthy ca "ancien ministre de Roumaine a
Budapest" şi apoi la Palatul Sandor, sediul Preşedinţiei Consiliului, unde
sunt primit de Teleki şi Csaky.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></i></div>
</span><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/proxy/AVvXsEi6aA_xtSCY7RO3mBVilJLh8iVo_dDy4TQ73jqB2ce6O7h8kbfxiOleqfidFGUO7z_e8sKzuPbVrrjZ5vOCtLj5DP8uGFc0b5NR7gxx5SQ0CePrV0cYQdtNU5iUrJuBLxAFe2DViuGPZNN9snZQHRtM3iZh89h4lVxzIPAXd7hC95RD1JHUmhyphenhyphenXwflYqrDCcilHKPY1ei5TkUbyPalE9MGtjtELO1k=" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: start;"><img border="0" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/0/03/Mihail_Manoilescu.jpg/225px-Mihail_Manoilescu.jpg" height="640" width="380" /></a><br />
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>Figura 2. Mihail Manoilescu (n. 9 decembrie 1891, Tecuci - d. 30 decembrie 1950, închisoarea Sighet) a fost un publicist, economist și politician român. În iulie 1940 Manoilescu a fost desemnat ministru de externe în guvernul pro-nazist condus de Ion Gigurtu. Sub presiunea Germaniei, susținut și de fasciștii italieni, cu toate acestea, în calitatea sa oficială, la 30 august 1940, Manoilescu a trebuit să semneze Diktatul de la Viena, prin care Germania și Italia au acordat Ungariei o importantă parte a Transilvaniei.</b></span><br />
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;"><br /></span></b>
</div>
</div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<div style="text-align: left;">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">Într - o astfel de
atmosferă, când la frontiera României se aflau masate trupe străine gata de a
interveni, iar guvernul român era supus unor puternice presiuni politice
externe, au început, la Turnu Severin, discuţiile româno- ungare, desfăşurate
în zilele de 16, 19 şi 24 august 1940.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">Trimişii lui Horthy
au prezentat un memoriu prin care pretindeau un teritoriu de 69.000 km pătraţi
cu o populaţie de 3.900.000 locuitori, dintre care majoritatea - 2.000.000
-erau români, 1.200.000 maghiari, iar restul alte na ţionalităţi<i>. </i>Cererile
guvernului horthyst au fost respinse de guvernul român, astfel că tratativele
s-au întrerupt fără a mai fi reluate vreodată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">În perioada
tratativelor de la Turnu Severin, spiritul de revanşă, exaltarea şovină au fost
între ţinute cu intensitate crescand-ă în rândurile opiniei publice din
Ungaria. Presa instiga şi ameninţa făţiş : <i>"Toţi ştiu că a sosit ziua
reînvierii, că "Ungaria Sfântului Ştefan " reînvie [...] Suntem
siguri că puterile Axei vor găsi modalitatea să silească România să vadă mai
bine şi revenirea ungurilor ardeleni să se înfăptuiască fără să fim siliţi
pentru aceasta să vărsăm sânge" [...] dacă </i>(România - n.n.) <i>nu va
înlesni </i>o <i>grabnică încheiere a tratativelor duse cu Ungaria şi va amâna
mereu soluţia aşteptată, atunci Axa va fi nevoită să intervină şi acest lucru
n-ar fi deloc favorabil României. Cel mai bun sfat ce poate fi dat României
este să cedezede bună voie ca astfel să fie de prisos o intervenţie
străină"</i>.<i><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;"> La 24 august 1940 acelaşi ambasador român. R.
V. Bossy, relata : <i>"Spun lui Ciano că ungurii au cerut la T. Severin
2/3 din Ardeal cu 4 milioane locuitori, dintre care peste 2.200.000 români,
linia de demarcaţie urmând a fi Mureşul, sud de Arad, apoi la nord de Blaj şi
Sighi şoara pentru a cobora la vest de Braşov, care ar reveni Ungariei. Îi arăt
surprinderea noastră, după ce taxează pe Teleki de "ungurul cel mai
moderat " chiar faţă de România, precum şi indignarea noastră că
Budapesta, care nu acceptă ideea că 1.300.000 unguri sunt sub suzeranitatea rom
ână, propune o formulă care ar trece 2.200.000 români sub stăpânirea maghiară.
Ciano nu vrea să se pronunţe, probabil să nu ajungă la urechile ungurilor că- i
dezaprobă, dar surâde ironic când vorbesc de cererile ungare. Recunoaşte că
avem dreptate să admitem modificări teritoriale numai în funcţiune de schimb de
populaţii, dar spune că Italia - </i> <i>ca
şi Germania -nu vrea să intervină în negocierile noastre. Consideră propunerea
ungară ca o bază de discuţii</i>— <i>sau de tocmeală </i>— <i>căci nu e
ultimativă, îmi cere să vin să-l văd când cred util.."</i>.<i><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">Ameninţările la
adresa României au indignat profund opinia publică. Armata, întregul popor
român îşi afirmă hotărârea de a se opune cu arma în mană ciuntirii teritoriului
naţional. <i><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.0pt; line-height: 115%;">Într - un document
întocmit la 20 august 1940 privind starea de spirit din Transilvania, se arăta
că ţăranii şi intelectualii români de la frontiera de nord- vest a ţării au
declarat că, în caz că guvernul român va accepta să cedeze o parte a
Transilvaniei, nu- şi vor părăsi casele şi vor lupta cu arma în mină pentru
apărarea pământului strămoşesc. Se menţiona, de asemenea, că în rândurile
armatei circulă ideea că politica de cesiuni teritoriale va duce la prăbuşirea
statului român şi se cerea insistent pregătirea armatei române pentru că, în
caz de eşec al tratativelor, "să <i>se lupte concomitent pe trei fronturi
pentru apărarea ţării, sprijiniţi pe cetatea Ardealului". </i>Totodată, se
propunea desfăşurarea de către guvernul român a unei propagande active, bine
organizată, în rândurile populaţiei şi armatei, în vederea pregătirii acestora,
<i>"pentru a respinge cu hotărâre agresiunea Ungariei horthyste".</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Un
document similar întocmit la 24 august 1940, zugrăvind şi el starea de spirit a
populaţiei, hotărât ostilă oricăror cesiuni teritoriale din trupul ţării,
concludea : <i>"Atitudinea românilor din Ardeal, Banat, Crişana,Maramureş
'etc, nu poate fi alta decat aceea de a apăra şi a păstra cu orice preţ
integritatea ţării". <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">La
Baia Mare, spre pildă, în rândul maselor se auzeau tot mai des cuvintele : <i>"Nu
admitem înstrăinarea vreunei părţi a ţârii şi prin urmare nici diminuarea sau
dezmembrarea Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, sub nici un
pretext. Protestăm împotriva tratativelor începute [..]. Nici un fel de sacrificiu
nu va fi prea mare pentr, a ne menţine onoarea, demnitatea şi patrimoniul
naţional".<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Cu
prilejul unei întruniri din judeţul Bihor, la Oradea, la 22 august, s-a votat o
moţiune în care se afirmă că <i>"voinţa unanimă a populaţiei din oraşul </i>(Oradea
n.n.) şi <i>judeţul Bihor </i>este <i>de a apăra frontierele actualecu, Ungaria
şi că românii din Transilvania sunt hotăraţi de a nu ceda nici un petec de
pământ"</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">La
rândul său, populaţia evreiască din Transilvania era profund îngrijorată de
pericolul cotropirii unei părţi a României de către Ungaria horthystă. Dacă la
întreruperea tratativelor de la Turnu Severin ambele părţi declaraseră că se
vor reîntâlni după scurt timp, la 27 august Legaţia germană la Bucureşti a
anunţat pe ministrul de externe român că este invitat <i>"la o convorbire
asupra afacerii ungaro- române" </i>pentru 29 august, la Viena,
recomandând că ministrul român să aibă şi <i>"depline puteri pentru</i> <i>tratative".
</i>Invitaţia atestă faptul că Hitler hotărâse să ia el în mâna finalizarea
tratativelor româno- ungare de la Turnu Severin pentru a reglementa nemijlocit
pretenţiile teritoriale ale Ungariei fata de România, urmarând să dea o
asemenea soluţie încât, pe de o parte, să deschidă fără luptă accesul trupelor
germane spre Budapesta şi Bucureşti, iar, pe de altă parte, să creeze o
asemenea situaţie care să determine ca în viitor ambele ţări să servească,
deopotrivă, interesele Germaniei. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Dictatorul
german era pe deplin edificat asupra netemeiniciei cererilor horthyştilor,
mărturisind deschis acest lucru lui Ciano, cu ocazia întrevederii din ziua de
28 august 1940, când spunea : <i>"Soluţionarea problemei aste îngreunată
îndeosebi de</i> <i>faptul că pretenţiilor teritoriale psihologic extrem de
populare în rândurile</i> <i>poporului maghiar i se opune imperativul
demografic, inatacabil".<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">În
nota întocmită de ambasadorul Schmidt despre convorbirea Hitler-Ciano se
arata referitor la compoziţia
demografică a teritoriului disputat că : <i>"la un milion şi jumătate de
maghiari revin trei milioane de</i> <i>români şi 600-700 mii de germani. Pretenţiile
maghiare se ridică la 66.000</i> <i>de kilometri pătraţi, adică ungurii pretind
două treimi dintr-un teritoriu</i> <i>disputat, pe care ei locuiesc doar într -
o treime a lui [...] De fapt, Ungaria ar</i> <i>trebui să accepte orice
compromis, doar nimic n- a dobândit prin propriile</i> <i>puteri; succesele
revizioniste obţinute le datorează exclusiv fascismului şi</i> <i>naţional-
socialismului" </i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Cu
toate acestea, Hitler era hotărât să acţioneze pentru realizarea pretenţiilor
horthyştilor, considerând că România făcea parte dintre ţările duşmane Axei. În
felul acesta, el recompensa Ungaria horthystă pentru devotamentul şi sprijinul
său faţă de politica revansanda a Germaniei şi Italiei şi sancţiona România
pentru fidelitatea ei fată de politica de securitate colectivă şi a pactelor
regionale. Noua frontieră ungaro- română a fost fixată de Hitler în ziua de 27
august.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<br />
<div>
<img src="http://transilvaniareporter.ro/wp-content/uploads/2013/08/istvan-csaky-semneaza-dictatul-600x368.jpeg" /></div>
<div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;">Figura 3. Ministerul de Externe al Ungariei, Istvan Csaky, semnând arbitrajul, 30 august 1940.</span></b></div>
</div>
<div>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<div style="text-align: left;">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Urmărind
traseul ei putem constata ce considerente de ordin strategic şi militar au stat
la baza "judecăţii" fuhrerului : s- a avut în vedere, în primul rând,
ca Axă, sau mai bine zis Germania hitleristă, să pună stăpânire, prin
intermediul lui Horthy, aliatul său fidel, pe crestele Carpaţilor răsăriteni,
poziţie strategică extrem de importantă ; totodată, noua frontieră pătrundea ca
un pumnal pană în inima României, oprindu - se în apropierea Braşovului. De
aici şi pană în zona petroliferă nu mai erau decât câţiva zeci de kilometri, pe
care trupele motorizate şi blindatele germane îi puteau parcurge, la nevoie, în
numai câteva ore.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">În
afara motivelor de ordin strategic şi militar, un rol important în stabilirea
noii frontiere dintre România şi Ungaria l-au avut şi considerentele de ordin
politic. Hitler urmărea ca prin aşa- zisa reglementare a
"diferendului" teritorial ungaro- român să provoace o mai mare
dezbinare între cele două ţări, ceea ce favoriza subordonarea lor, pe toate
planurile, Reichului nazist. Nesatisfăcând integral pretenţiile Ungariei,
fuhrerul ştia că aceasta va continua şi în viitor să pretindă teritorii
româneşti de dincolo de Carpaţi, rămânând astfel legată de interesele
Berlinului. Pe de altă parte, s-a avut în vedere faptul că România nu se va
împăca niciodată cu pierderea acestei părţi din trupul ei şi va face importante
concesii economice şi politice Germaniei, în speranţa revizuirii dictatului de
la Viena. Odată sosita la Viena, delegaţia română, formată din ministrul Mihail
Manoilescu şi Valer Pop, a constatat, că, de fapt, nu fusese chemată, pentru
tratative, ci pentru a lua act de o sentin ă deja hotărâtă, fără a putea spune
măcar un singur cuvânt, fără a-şi putea apăra dreptatea cauzei. Încălcând în
modul cel mai brutal independenţa şi suveranitatea statului român, miniştrii de
externe ai Germaniei naziste şi Italiei fasciste s-au constituit, cu de la ei
putere, într - un "tribunal arbitral" şi au cerut reprezentantului
ţării noastre, pe un ton ultimativ, să accepte "arbitrajul"
guvernelor germano-maghiar şi italian ameninţând că, în caz contrar, România va
deveni obiectul unei agresiuni armate, va fi invadată şi ştearsă de pe harta
Europei. Von Ribbentrop a repetat în mod insistent că nu poate fi vorba de un
război al României numai cu Ungaria, ci, inevitabil, şi cu alte state vecine,
ceea ce ar avea drept rezultat ,nimicirea României". Ribbentrop şi Ciano au
pus delegaţia română în faţa unei decizii prestabilite, obligând-o să-şi pună
semnătura pe actul dictatorial. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<br />
<br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><br /></b></span></b></span>
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><br /></b></span></b></span>
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><br /></b></span></b></span>
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><br /></b></span></b></span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-small;"><b><br /></b></span>
<img src="http://www.mesagerul.ro/sites/default/files/imagecache/peisaj-mediu/articole/2013/03/dik_1.jpg" height="480" width="640" /><br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;">Figura 4. Vineri, 30 august 1940, la ora 15.00, în Sala de Aur a Palatului Belvedere din Viena s-a semnat „Diktatul de la Viena” .Delegaţia României, formată din ministrul de Externe, Mihail Manoilescu, şi Valter Pop, a fost obligată să accepte şi să semneze „arbitrajul”, prin care ceda Ungariei horthyste partea de nord-vest a Transilvaniei</span></b></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="color: #333333; font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 13.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"><br /></span></strong>
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="color: red; font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: large; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">b. Textul
arbitrajului</span></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="color: #333333; font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 13.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"><br /></span></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="color: #333333; font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 13.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; text-transform: uppercase;"><br /></span></strong></div>
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Iată textul sentinţei, după comunicatul
oficial:<o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">1.
Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va
corespunde aceluia marcat de harta geografică aici anexată. O comisie
româno-ungară va determina detaliile traseului la faţa locului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">2.
Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele româneşti într-un
termen de 15 zile şi remis în bună ordine acesteia. Diferitele faze ale
evacuării şi ale ocupării, precum şi modalităţile lor vor fi fixate în termen
de o comisie româno-ungară. Guvernele ungar şi român vor veghea ca evacuarea şi
ocuparea să se desfăşoare în ordine completă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">3.
Toţi supuşii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi
cedat de România, dobândesc fără alte formalităţi naţionalitate ungară. Ei vor
fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într-un termen de
şase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul
ungar într-un termen adiţional de un an şi vor fi primiţi de România. Ei vor
putea să ia, fără nici o împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze
proprietatea lor imobiliară, până în momentul plecării lor, să ia cu ei
produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reuşeşte, aceste persoane vor fi
despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într-un mod larg şi acomodant toate
chestiunile relative la transplantarea optanţilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">4.
Supuşii români de rasă ungară, stabiliţi în teritoriul cedat în anul 1919, de
către Ungaria României, şi care rămâne sub suveranitatea acesteia, primesc
dreptul de a opta pentru naţionalitate ungară, într-un termen de 6 luni.
Principiile enunţate în paragraful trei vor fi valabile pentru persoanele care
vor face uz de acest drept.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">5.
Guvernul ungar se angajează solemn să asimileze în totul cu ceilalţi supuşi
unguri pe persoanele de rasă română, care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor
dobândi naţionalitatea ungară. Pe de altă parte, guvernul român ia acelaşi
angajament solemn în ceea ce priveşte pe supuşi de rasă ungară, care vor rămâne
pe teritoriul român.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">6.
Detaliile rezultând din transferul de suveranitate vor fi reglementate prin
convenţia directă între guvernele român şi ungar.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">7.
În cazul în care dificultăţi sau îndoieli s-ar ivi în cursul aplicării acestui
arbitraj, guvernele român şi ungar se vor înţelege pe cale directă. Dacă într-o
chestiune sau alta înţelegerea nu se realizează, litigiul va fi supus
guvernelor Reichului şi Italiei, care vor adopta o soluţie definitivă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">(</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Mihail
Manoilescu,</span><span class="apple-converted-space"><span style="color: #333333; font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.5pt;"> </span></span><em><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Dictatul de la Viena.</span></em><em><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.5pt;">
</span></em><em><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Memorii — iulie–august 1940</span></em><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">, </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Editura Enciclopedică<i>,
Bucureşti, 1991, pp. 295–296)<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Înfăţişând
situaţia în care a fost pusă delegaţia română la Viena, Mihail Manoilescu,
ministrul de externe român, telegrafia la Bucureşti, în ziua de 29 august 1940
: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">"<i>Totul</i>
<i>apare </i>ca o <i>piesă</i> <i>scrisă dinainte în care nici o singură vorbă,
nici un singur gest nu se poate</i> <i>schimba. Alternativa pe care mi-au pus
-o, a fost următoarea </i>: sau <i>primim</i> <i>arbitrajul astăzi, cel mai
târziu la miezul nopţii, încât mâine să se poată da hotărârea </i>[...] <i>sau
dacă nu primim, vom fi mâine atacaţi şi va fi sfârşitul</i> <i>României </i>[...]".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Consiliul
de Coroană a dezbătut cererea ultimativă de la Viena, în noaptea de 29 spre 30
august. Zece participanţi, printre care
C.I.C. Brătianu, Ion Mihalache, Mihai Popovici, Victor Iamandi, general
Arthur Văitoianu, prof. Silviu Dragomir, Victor Antonescu, mitropolitul Ardea
lului, Nicolae Bălan, au cerut respingerea arbitrajului şi apărarea cu forţă
armată a teritoriului naţional. Acest punct de vedere a fost susţinut şi în a
doua şedinţă a Consiliului de Coroană, din noaptea de 30 spre 31 august, când
se cunoştea harta cu ciuntirea teritorială a României. Fără a admite în fond
dictatul cea mai mare parte dintre
participanţi, 21, în frunte cu I.Gigurtu
luând în seamă situaţia internaţională deosebit de gravă pentru ţară, au
considerat că România nu are şanse de a se apăra pe cale armată în faţa unei
forţe militare mult superioare chiar dacă am avea în vedere numai Germania şi
Ungaria şi a unor atacuri probabile din
mai multe părţi şi au considerat necesar să se supună dictatului. De alt fel,
trebuie remarcat că presiunile asupra României la Viena au crescut necontenit,
ajung îndu- se la o somaţie doar pentru cinci minute în care guvernul român
urma să dea răspuns. Votul Consiliului de Coroană a fost generat de un
raţionament major, pe care un ziar al vremii avea să-1 formuleze astfel:
Consiliul de Coroană a fost nevoit "să <i>aleagă între salvarea fiinţei
politice</i> <i>a statului nostru </i>şi <i>posibilitatea dispariţiei lui"</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">Astfel România a fost obligată să
cedeze Ungariei horthyste o parte a Transilvaniei cu o suprafa</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 18.399999618530273px;">ţ</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">a de 43.492 km p</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 18.399999618530273px;">ă</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">tra</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 18.399999618530273px;">ţ</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;">i şi o populaţie de 2.667.000 locuitori, din care mai bine de jumătate (50,2%)
erau români, 37,1% maghiari şi secui, iar restul era format din germani, evrei
şi alte naţionalităţi.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 13.0pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Zilah_1940._szeptember_8.jpg/1024px-Zilah_1940._szeptember_8.jpg" height="640" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: start;" width="576" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: medium;"><span style="color: red;">Figura 5: Trupele maghiare marșăluiesc în Zalău, în ajunul masacrului din Trăznea 8 septembrie 1940.</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<br /></div>
<br />
<img src="http://www.napocanews.ro/wp-content/uploads/2011/08/Horthy31.jpg" height="464" width="640" /><br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red;">Figura 6. Intrarea trupelor hortyste în Huedin, septembrie 1940</span></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img src="http://www.napocanews.ro/wp-content/uploads/2011/08/Horthy__huszarok__Kolozsvar__Sept.jpg" height="403" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="640" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><b>Figura 7. Intrarea trupelor maghiare la 11 septembrie 1940 în Cluj, amiralul Horthy, regentul Ungariei, a intrat în Cluj călare pe un cal potcovit cu potcoave de aur.</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<div style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/d88fzvBOCvw?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><i>Film de propagandă. Intrarea trupelor Regentului Horty în Cluj în 5 septembrie 1940. Populaţia maghiară din Transilvania aclama cu strigăte ,,él Horthy Miklós'' (trăiască Horty Miklos), simpatizanţi hortysti cânta şi armata defilează pe acompaniamentul cântecelor patriotice maghiare. (În filmul postat pe site-ul Youtube este greşit scris anul. Filmarea originală se găseşte la ZDF Television Berlin)</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></b></div>
<div style="text-align: left;">
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red; font-size: large;"><br /></span></b>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/N4oi1Su7jYM?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>Film de propagandă. Filmat în 11 septembrie 1940 în Cluj. ,,Eliberarea de sub administraţia română sau ,,marea eliberare a maghiarilor de sub administraţia românească" în maghiară: ,,nagy felszabadulás magyarok a román közigazgatás"(Filmarea originală se găseşte la ZDF Television Berlin)</b></span><br />
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><br /></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/8S3N0Z3kIyQ?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Film de propagandă. Filmat în 10 septembrie 1940 în Tîrgu-Mureş. ,,Eliberarea de sub administraţia română sau ,,marea eliberare a maghiarilor de sub administraţia românească" în maghiară: ,,nagy felszabadulás magyarok a román közigazgatás"(Filmarea originală se găseşte la ZDF Television Berlin)</span></span></b></div>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red; font-size: large;"><br /></span></b>
<b style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: red; font-size: large;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: left;">
<div class="MsoListParagraph" style="text-align: center; text-indent: -0.25in;">
<!--[if !supportLists]--><span style="color: red; font-size: large;"><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">C.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Dezbaterile Consiliului de Coroan</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ă</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"> în privin</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ţ</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">a arbitrajului în problema Transilvaniei — pozi</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ţ</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ia lui Iuliu Maniu, lider al Partidului Na</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ţ</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ional </span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">Ţă</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">r</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ă</span></b></span><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><span style="color: red; font-size: large;">nesc (30 august 1940)</span><span style="font-size: small;"><o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoListParagraph" style="text-align: center; text-indent: -0.25in;">
<b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 11.0pt; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoListParagraph" style="text-align: center; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoListParagraph" style="text-align: left; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Şedinţa
se deschide la ora 24:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Majestatea
Sa Regele: Domnilor, aseară aţi fost chemaţi ca să luaţi o hotărâre ale cărei
consecinţe eram toţi conştienţi că vor putea fi foarte grave. Astăzi, v-am
chemat din nou, ca să luaţi cunoştinţă de urmările hotărârii de ieri. În aceste
momente, dacă rostesc aceste cuvinte este spre a arăta în faţa ţării întregi,
care ştiu că simte şi ştie ce este în sufletul meu în aceste clipe, că oricare
ar fi durerile momentului de faţă, oricare ar fi jertfele care se cer, totuşi
permanenţa naţiunii noastre este comandamentul superior al tuturor oamenilor
conştienţi. […]<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">D-l
Iuliu Maniu: Sire, sunt nespus de recunoscător că aţi binevoit a-mi da
ocaziunea ca, în această înaltă consfătuire, să pot ridica cuvântul de protest
al Ardealului şi Banatului. Este o zi tristă, dureroasă şi este foarte greu să
ne stăpânim nervii şi să nu-i lăsăm copleşiţi de durerea care ne cuprinde. Protestez
în numele Ardealului şi al Banatului în contra oricărei încercări de a
înstrăina Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Crişana de la corpul statului
nostru şi protestez că oricare părticică să fie înstrăinată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Găsesc
observaţiunea d-lui profesor Iorga foarte mângâietoare pentru noi şi foarte la
loc, când a spus pe de o parte că Ardealul s-a alăturat din libera sa voinţă şi
când a mai adăugat că în ceea ce priveşte Ardealul n-are dreptul să dispună
nimeni afară de poporul românesc din Ardeal. […]<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Asupra
Ardealului n-are drept să dispună decât numai majoritatea lui. Majoritatea
aceasta este categoric românească. 58,4 procente dintre locuitori sunt români,
iar celelalte minorităţi sunt împărţite în mănunchiuri mici de oameni […].<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Pentru
aceasta, ţinând seama că punctul de vedere al poporului românesc din Ardeal de
sute de ani s-a manifestat totdeauna ca să nu se întâmple nimic în ceea ce
priveşte Ardealul, fără să fie întrebat poporul românesc de acolo, ne doare
adânc că astăzi se hotărăşte asupra soartei Ardealului, fără ca poporul din
Ardeal să fie întrebat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Procedura
de arbitraj este o judecată convenită, prin urmare hotărârea de acolo izvorăşte
şi din voinţa noastră. Or, ceea ce trebuie cu orişice preţ înconjurat este că
orice hotărâre s-ar aduce, să nu aibe aparenţa că izvorăşte şi din voinţa
poporului şi a statului românesc. </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%;">(Ion
Mamina, </span><i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%;">Consilii de Coroană,</i><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%;"> Editura
Enciclopedică, </span><i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%;">Bucureşti, 1997, p.
262–264</i><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%;">)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">d</span></b><b><span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE;">iktatul de la
Viena din 30 august 1940, a fost o lovitură deosebit de dureroasă pentru
Regatul României, deoarece aşa cum spunea Nicolae Titulescu ,,România nu poate
fi întreagă fără Ardeal…. Ardealul nu e numai inima României politice, priviţi
harta: Ardealul e inima României Geografice’’. Profesorul George Sofronie arată
că Actul de la Viena a constituit ,,un moment dureros în evoluţia istorică a Naţiunii
Române, şi peste toate, el a constituit o gravă violare a dreptului
imprescriptibil al acestei Naţiuni la Unitatea să naţională.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE;">În urma acestor
lovituri primite, la începtutul luni septembrie 1940, România Mare a încetat să
mai existe.Demn de remarcat este faptul că la originea acestor lovituri primite
de România în anul 1940, a stat, printre
alţi factori, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, din 23 august 1939. <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE;">Prin protocolul
secret al tratatului, Germania şi U.R.S.S. şi-au delimitat zonele de influenţa în
Estul Europei, din Finlanda până în Basarabia. Pe baza acestui protocol,
U.R.S.S. a ocupat Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ceea ce a
contribuit la slăbirea poziţiei României faţă de pretenţiile revizioniste ale
Ungariei şi Bulgariei.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span lang="X-NONE" style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: X-NONE;">Un factor
defavorabil pentru România a fost şi izolarea ei internaţională, în anul 1940,
atât sub aspectul alianţelor ei tradiţionale Franţa, care era pe atunci înfrântă
şi ocupată de Germania nazistă, cât şi cu Anglia, ameninţată de o invazie a
trupelor hitleriste. </span></b><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;">(Martian
Niciu, Mihai Racovitan etc. </span><i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;">Istoria Romaniei.
Transilvania, volumul II,</i><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;"> Editura George Baritiu, </span><i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;">Cluj Napoca, 1997, pp.1395-1642).</i></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;"><br /></i></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;"><br /></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;"><br /></i>
<i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;"><br /></i>
<i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;"><br /></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="color: red; font-size: large;"><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">D. Consecin</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ț</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ele DiKtatului </span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">ș</span></b><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">i anularea s</span></b><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;">A</span></b></span><b><span style="font-family: "Euphemia","sans-serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 11.0pt; text-transform: uppercase;"><o:p></o:p></span></b><br />
<span style="color: red; font-size: large;"><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; line-height: 115%; text-transform: uppercase;"><br /></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Germania nazistă a fost principalul
beneficiar al Dictatului de la Viena prin faptul că a câștigat suportul militar
simultan al Ungariei și României. Cele două țări au aderat la pactul Tripartit
în noiembrie 1940. Istoricul Keith Hitchins descrie situația creată de Diktatul
de la Viena în cartea sa România: 1866-1947 (<i>Oxford History of Modern Europe Series, Oxford University Press, 1994):</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">,,Dictatul de la Viena nu numai că nu a
clarificat situația, ci a dus la o tensionare a relațiilor dintre România și
Ungaria. Nu a reușit să rezolve problema naționalităților, separând toți
etnicii maghiari de toți etnicii români. Aproximativ 1.200.000 de români,
aproximativ 50% din populația teritoriului Transilvaniei De Nord, au rămas în
porțiunea primită de Ungaria, iar circa 500,000 maghiari au rămas în
Transilvania Sudică. (cifrele variază ușor în funcție de guvernul care le-a
furnizat: român sau maghiar)"<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Guvernul britanic a refuzat să
recunoască dictatul, la fel și S.U.A., conform politicii lor de a nu recunoaște
nici un teritoriu ocupat de la începutul războiului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Dictatul de la Viena a produs o gravă
criză politică în România. La 4 septembrie 1940, guvernul Gigurtu a fost forțat
să demisioneze, între altele sub presiunea legionarilor. Armata ungară a intrat
în teritoriul cedat al Transilvaniei la 5 septembrie 1940. Populația maghiară a
întâmpinat cu entuziasm trupele și a considerat separarea de România ca o
eliberare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Pe teritoriul transilvan cedat,
Transilvania de Nord s-au produs o serie de incidente în care etnici români au
fost masacrați de trupele horthyste: Moisei, Trăznea (9 septembrie 1940), Ip
(13/14 septembrie 1940), Ciumărna, Zalău, Camăr, Dragu, Hida, Cosniciu de Sus,
Cerâșa, Marca, Nușfalău, Sărmașu, Mureșenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduș,
Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud. A fost elaborat un program de
maghiarizare a românilor, elaborat de baronul Aczel Ede și însușit de guvernul
maghiar. Programul cuprindea expulzarea fruntașilor vieții politice românești,
pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri,
șicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze, etc.
Obiectivele urmau să fie realizate prin mijloace oficiale sau prin intermediul
organizațiilor paramilitare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Regele Carol al II-lea, deși se opusese
cedărilor teritoriale fără luptă, a fost declarat vinovat principal la
demonstrațiile stradale organizate de Mișcarea Legionară. Sub presiunea
reprezentanților lui Hitler la București și a lui Horia Sima, regele l-a numit
prin decret regal prim-ministru - cu condiția formării unui guvern de uniune
națională - pe generalul Ion Antonescu, iar acesta i-a impus abdicarea (la 6
septembrie 1940). În calitatea de prim-ministru, Antonescu a contestat Dictatul
de la Viena, inclusiv în discuțiile cu Adolf Hitler și Benito Mussolini, dar a
obținut de la Hitler - în primăvara anului 1944 - numai o vagă promisiune de
revizuire rămasă nefinalizată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">După declanșarea conflictului
sovieto-german, diplomația maghiară a susținut în cancelariile Puterilor Axei
că diferendul teritorial româno-maghiar cu privire la apartenența Transilvaniei
putea fi soluționat prin intermediul despăgubirii României în est, respectiv
prin anexarea Transnistriei și Galiției în schimbul renunțării României la
pretențiile asupra Transilvaniei de Nord. În viziunea Budapestei, o atare
soluție prezenta avantaje multiple, pe de o parte oferea posibilitatea
omogenizării etnice a teritoriului maghiar prin strămutarea populației
românești în est, pe de altă parte crea premisele reîntregirii Transilvaniei în
cadrul Coroanei Sf. Ștefan. Diplomația germană a manifestat receptivitate față
de această soluție, funcționarii din ministerul de externe german evocând în
cadrul convorbirilor purtate cu diplomații români, în repetate rânduri,
posibilitatea „despăgubirii” României prin intermediul anexării unor teritorii
din est. Pentru a nu periclita revendicările teritoriale asupra Transilvaniei
de nord, guvernul român a respins ideea anexării oricăror teritorii dincolo de
Nistru, acceptând doar „răspunderea pentru administrarea și exploatarea
economică numai a spațiului dintre Nistru și Bug”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Deși în marea să majoritate evreimea din
Transilvania de Nord se identifică cu națiunea maghiară prin limbă și cultură,
începând cu 15 mai 1944 ea a fost, aproape în totalitate, deportată și
exterminată în lagărele de concentrare de la Auschwitz.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">După răsturnarea guvernului Antonescu la
23 august 1944 și întoarcerea armelor contra Germaniei naziste, armata română a
participat în toamna anului 1944 la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de
Nord. Uniunea Sovietică a acceptat ca Transilvania de Nord să revină României,
cu condiția instaurării la București a unui guvern procomunist. Administrația
civilă română a revenit în Transilvania abia în martie 1945, după formarea
guvernului condus de Petru Groza.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">În decursul Conferinței de Pace de la
Paris, guvernul Ungariei a urmărit să păstreze o parte a teritoriului primit
prin Dictatul de la Viena. Demersul a rămas fără rezultat, încât articolul 1,
punctul 2, al tratatului de pace cu Ungaria și articolul 2 al tratatului de
pace cu România prevăd nulitatea acordului încheiat prin „arbitrajul” de la
Viena, din 30 august 1940, și restabilirea frontierei existente la 1 ianuarie
1938 între România și Ungaria.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;"><br /></i></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<i style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 10pt; line-height: 115%; text-align: left;"><br /></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="X-NONE" style="font-family: "Georgia","serif"; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; mso-bidi-font-family: Arial;">Prezenta recenzie, a acelor evenimente triste din vara anului 1940
pentru ,,România Mare'' sunt preluate din diverse lucrări publicate de diverşi
istorici romani şi este rezultatul colaborării dintre Arhivele Naţionale ale
României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul
Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme. (Prof. istoric/jurnalist -
Ovidiu Czinka)<o:p></o:p></span></b></div>
</div>
<!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2Fupload.wikimedia.org%2Fwikipedia%2Fro%2Fthumb%2F0%2F03%2FMihail_Manoilescu.jpg%2F225px-Mihail_Manoilescu.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/proxy/AVvXsEi6aA_xtSCY7RO3mBVilJLh8iVo_dDy4TQ73jqB2ce6O7h8kbfxiOleqfidFGUO7z_e8sKzuPbVrrjZ5vOCtLj5DP8uGFc0b5NR7gxx5SQ0CePrV0cYQdtNU5iUrJuBLxAFe2DViuGPZNN9snZQHRtM3iZh89h4lVxzIPAXd7hC95RD1JHUmhyphenhyphenXwflYqrDCcilHKPY1ei5TkUbyPalE9MGtjtELO1k=" -->Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-59153708544239180402013-12-27T12:39:00.000-08:002013-12-27T12:47:13.812-08:00ABDICAREA REGELUI MIHAI I ȘI SFÂRȘITUL REGATULUI ROMÂNIEI, ,,30 DECEMVRIE 1947”<h4 style="text-align: center;">
<b><span lang="IT" style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Trebuchet MS, sans-serif; font-size: x-large;">REGATUL ROMÂNIEI ÎN ULTIMA DECADĂ A ANULUI 1947</span></span></b></h4>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; tab-stops: 60.0pt; text-align: center;">
<b><span lang="IT" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: IT;"><br /></span></b></div>
<h4>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Aflată sub ocupaţie sovietică din august 1944, România se
îndrepta cu paşi repezi spre sistemul stalinist de guvernare, întemeiat pe
monopartidism. La 29 iulie 1947, Adunare Deputaţilor a ractificat hotărârea
Consiliului de Miniştri privind dizolvarea Partidului Naţional – Ţărănesc. A
urmat arestarea principalelor cadre ale acestui partid şi trimiterea lor în
faţa instanţei. Sentinţa de condamnare, pronunţată la 11 noiembrie 1947,
începea cu formula obişnuită :,, Mihai I-iu, Prin graţia lui Dumnezu şi voinţă
naţională, Rege al României” : Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Grigore
Niculescu-Buzeşti, Alexandru Cretzeanu, Constantin Vioşeanu şi alţi fruntaşi
naţionali – ţărănişti fiind acuzaţi pentru crima de complot, înaltă trădare,
tentativă de surpare a oridinii constituţionale, răzvrătire, insurecţie armată,
instigare la înalta trădare, au fost condamnaţii la ani grei de temniţă.</span></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">La 5 noiembrie Adunarea Deputaţilor adoptase o moţiune de
neîncredere lui Gheorghe Tătărescu (titularul Ministrului de Externe), în ziua
următoare reprezentanţii Partidului Naţional – Liberal (Gheorghe Tătărescu) în
guvern au demisionat. Regele a primit aceste demisii şi a semnat decretele
pentru numirea unor noi titulari, în majoritate comunişti, şi sociali
democraţi.</span></div>
</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Totalitarismul câştigă teren de la o zi la alta. Monahia
era tot mai puţin implicată în viaţa politică, existenţa sa având mai curând un
caracter formal. Biograful regelui nota : ,,Îndatoririle sale se reduseseră, şi
odată cu ele şi posbilităţile sale de a şi exercita influenţa. Deşi două sau
trei zile pe săptămână erau ocupate cu audienţele pe care le avea cu miniştrii,
aceştia reduceau treptat câmpul discuţiilor sau raportau că nu aveau nimic de
discutat” (Ioan Scurtu, </span><i style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Monarhia în
România</i><span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">).</span></div>
</span></span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Pe acest fond politic, la care monarhia asista
neputincioasă, a venit invitaţia guvernului
englez ca regele Mihai să participe la căsătoria principesei Elisabeta,
moştenitoarea Coroanei Marii Britanii. Guvernul Român a fost de acord cu
deplasarea suveranului. În dimineaţa zilei de 12 noiembrie toţi miniştri în
frunte cu dr. Petru Groza, l-au salutat pe rege la plecarea sa de pe aeroportul
Băneasa</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[1]</span></span></span></span></a><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">, unii au crezut ca este vorba de o plecare definitivă.
La Londra, suveranul are convorbiri cu mai mulţi oameni politici şi îşi dă
seama că Marea Britanie nu era în măsură să facă nici cel mai mic gest pentru
a-l ajuta. Tot acolo Mihai I o cunoaşte pe principesa Ana de Bourbon-Parma, cu
care pleacă în Elveţia, la Lausanne, unde se logodeşte neoficial la 6 decembrie
1947</span></span><span lang="IT" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn2" name="_ftnref2" style="font-family: 'Times New Roman', serif;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[2]</span></span></span></span></a></div>
</span><b><div style="text-align: justify;">
</div>
</b><b><div style="text-align: justify;">
</div>
</b><b><div style="text-align: center;">
<b><span lang="IT" style="font-family: 'Times New Roman', serif; line-height: 150%;"><span style="font-size: x-large;"> ABDICAREA REGELUI
MIHAI I AL ROMÂNIEI </span></span></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span lang="IT" style="font-family: 'Times New Roman', serif; line-height: 150%;"><span style="font-size: x-large;">,,<i>30 DECEMVRIE 1947</i>”</span></span></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span lang="IT" style="font-family: 'Times New Roman', serif; line-height: 150%;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span></b></div>
</b><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Paşii decisivi către
momentul 30 decembrie 1947 au fost: recunoaşterea internaţională în ianuarie
1946 a guvernului Groza, falsificarea grosolană a alegerilor din noiembrie
1946, semnarea tratatului de pace de la Paris din februarie 1947 care a abătut
atenţia aliaţilor de la situaţia României (drept consecinţă, Comisia Aliată de
Control a fost desfiinţată) şi a recunoscut implicit rezultatul alegerilor
interzicerea şi arestarea liderilor partidelor istorice în iulie – noiembrie
1947. Înlăturarea regelui era o chestiune doar de timp.</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[3]</span></span></span></span></a></span></div>
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Cerând încuvinţarea guvernului român, privind căsătoria –
conform Statului Casei Regale – răspunsul transmis la 16 decembrie, a fost vag
: căsătoria nu era oportună în acel moment. Cum presa internaţională începuse
deja să facă speculaţii în legătură cu rămânerea lui Mihai I în străinătatea
pentru o femeie, abandonându-şi prerogativele constituţionale, în ziua de 18
decembrie 1947 acesta s-a urcat în tren la Lausanne, iar la 21 decembrie a
sosit la Bucureşti. </span></div>
</span><span lang="IT"><div style="font-size: 12pt; line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">A doua zi, 22 decembrie, dr. Petru Groza a avut o
discuţie cu Mihai I, privind rezultatele vizitei sale în Occident şi problema
căsătoriei. Cu acest prilej, preşedintele Consiliului de Miniştri s-a referit
mai pe larg la situaţia din ţară, avansând că monarhia era şi ea trecătoare, că
va sosi o vreme când România, nu va mai avea nevoie de o asemenea instituţie.
După convorbire, în cursul căreia a semnat decretul pentru numirea lui Emil
Bodnărăş în funcţia de ministru al apărării naţionale, acest act marca trecerea
organismului militar sub conducerea Partidului Comunist Român.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="line-height: 24.545454025268555px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Regele și regina-mamă au plecat la Sinaia pentru
sărbătorile de iarnă. În seara zilei de 29 decembrie regele a fost anunţat că
dr. Petru Groza, dorea să-i se acorde o audienţă a doua zi la Bucureşti, unde
era rugată să fie prezentă şi regina-mamă.</span></div>
</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">A doua zi, la ora 12, Mihai I a sosit la palatul din
şoseaua Kiseleff. Mareşalul palatului, Dimitrie Negel, l-a informat telefonic
pe Groza, care a ajuns în 15 minute împreună cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Groza
explică de la intrare : am venit cu prietenul meu Dej şi am dori să fim primiţi
împreună, suveranul nu avea alceva de făcut decât să accepte.</span></div>
</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În esenţă dr. Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej îi
explică regelui Mihai că instituţia monarhică nu mai corespunde condiţiilor de
viaţă de după război, ea reprezentând o reală piedică în dezvoltarea societăţi
româneşti, ,,propunerea dumneavoastră ridică grele probleme constituţionale”
explică regele, ,,ne-am gândit la toate, replica Groza, scoţând o coală din
pergament alb din dosarul cu scoarţe roşii pe care-l ţinuse în mână decând
începuse audienţă. Majestatea dumneavoastră nu trebuie decât să semnaţi”. –
,,Voi studia această hârtie’’, declară regele, în speranţa că va câştiga timp.
,,Trebuie s-o citiţi acum. Nu părăsim această casă până când hârtia nu va fi
semnată chiar dacă va trebui să stăm aici până diseară”, preciza Groza (Ioan
Scurtu, </span><i style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Monarhia în România</i><span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">).</span></div>
</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Regele merse în camera de alături pentru a citi documentul.
Aici a aflat de la Dimitrie Negel că garda palatului fusese schimbată, că
palatul era înconjurat de trupe, legăturile telefonice erau tăiate, regele
fiind complet izolat. Regele revine în cameră :- ,,Pentru ce trupe în jurul
palatului? Şi telefonul intrerupt?” -,,Poporul este impacientat Sire, Sântem
aici de un timp destul de lung”. – ,,Şi dacă eu refuz să semnez?” - ,,Dv. Aţi
văzut, totul a fost prevăzut. Ordinele sânt date, noi deţinem poziţiile cheie.
Şi noi nu putem părăsi acest palat fără actul de abdicare semnat. Se poate ivi
un război civil. Noi nu putem răspunde de securitatea nimănui. Şi dumneavoastră
veţi purta răspunderea”. - ,,Poporul a suferit deja foarte mult ; el nu trebuie
să-şi verse sângele pentru mine. </span><span lang="FR" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Mă
simt obligat să consimt la acest act de violenţă”. Apoi se aşează la masă şi
semnează actul abdicării pentru el şi pentru toţi urmaşii lui la tron.</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[4]</span></span></span></span></a></div>
</span><span lang="FR" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Regina Elena a înţeles imediat că în situaţia regelui
Mihai s-a aflat şi răposatul ei frate, George al II-lea al Greciei şi ca alte
capete încoronate care au fost obligaţi să trăiască în exil. De îndată ce Groza
şi Dej au plecat de la palat, mai multe perechi de tineri care se plimbau la
braţ pe şosea s-au postat ameninţător în fată gărzilor palatului, fiecare băiat
sau fată având în mână un pistol. Peste câteva secunde, au apărut camioane cu
poliţişti în civili şi soldaţi, gărzile au fost derzarmate şi palatul
înconjurat imediat.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Pe malul lacului Floreasca din apropiere au fost
amplasate câteva tunuri uşoare de câmp, gata să bombardeze palatul. În faţa
intrării se aflau patru dube ale poliţiei şi o ambulanţă. Grupuri de tineri
comunişti demonstrau deja pe străzi cu pancarte care fuseseră pregătite încă
dinaintea abdicării, proclamând Republica comunistă.</span></div>
</span><span lang="FR" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Între timp, Guvernul nu stătuse de pomană. Regele a aflat
curând cât de siguri fuseseră că demonstraţia de forţă şi ameninţările cu
vărsarea de sânge aveau să-l convingă, căci Parlamentul fusese încă dinainte
convocat pentru o sesiune de urgenţă la ora 3. Acum înţelegea de ce insistase Groza
să semneze atât de repede. </span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Probabil
că ministrul plecase direct la Palatul Parlamentului, unde anunţase abdicarea,
adăugând cu neruşinare, tipic comunistă, că Guvernul considera de datoria lui
să accepte decizia Regelui. O sală aglomerată a aplaudat zgomotos. Însă din 74
de parlamentari necomunişti care suştineau Guvernul, doar cinci au avut nervii
să asculte până la capăt această prezentare distorsionată a realităţii.</span></div>
</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Parlamentul a ratificat Actul de Abdicare şi a numit un
Consiliu de Stat care trebuia să preia prerogativele regale şi puterea
legislativă până la alegerea unei noi Adunări Constituante. Şi asfel, neluând
deloc în seamă ilegalitatea prin care obţinuseră abdicarea, şi fără vreun
referendum sau o altă acţiune parlamentară normală, Guvernul şi-a desăvârşit
opera parcurgând solemn toţi paşii unei proceduri constituţionale corecte.</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[5]</span></span></span></span></a></div>
<o:p><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Fostul rege Carol al II-lea nota :,, Vestea a căzut ca o
măciucă pe capul nostru, am rămas literalmente trăznit (…) Cine dracu l-a pus
pe Mihăiţă să se întoarcă (din Anglia) ca după o săptămână să plece în
condiţiile cele mai urâte şi dând către popor o proclamaţie ruşinoasă. Nu numai
că abdică pentru el şi urmaşii săi, dar spune în proclamaţie că lasă poporului
grija de a-şi alege felul cum doreşte să fie guvernat, considerând că monarhia
este un obstacol serios în calea dezvoltării democratice a ţării (...) Chiar
dacă abdicarea şi proclamaţia i-au fost smulse prin ameninţare, s-au pus în
situaţia cea mai oribilă posibilă”(Ioan Scurtu, </span><i style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Monarhia în România</i><span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">). </span></div>
</o:p></span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">După ce a primit un paşaport pe numele Mihai de
Hohenzollern-Sigmaringen, fostul rege a plecat din ţară în seara zilei de 3
ianuarie 1948. De la castelul Foişor au mers, însoţit de mama sa, în gara
Sinaia; aici, până la urcarea în vagon cele două persoane au trecut printre
două rânduri de ostaşi, care n-au mai prezentat onorul cum se obişnuia,</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn6" name="_ftnref6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[6]</span></span></span></span></a><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> pe măsură ce prindea viteză, au auzit strigătele
îndepărtate ale unor muncitori de la calea ferată care stăteau lângă şine:
,,Trăiască Republica Comunistă”.</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn7" name="_ftnref7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[7]</span></span></span></span></a></div>
</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Trenul era format din 8 vagoane, dintre care 2 de bagaje
şi 6 vagoane salon. Odată cu Mihai au părăsit ţara 33 de persoane, majoritatea
aflate de mai mulţi ani în serviciul Casei Regale; ulterior au plecat şi alţii,
care s-au mai adăugat la membrii familiei regale aflaţi deja în strănătate – în
total 46 de persoane, dintre care numai 17 făceau parte din suita fostului
rege. În plină noapte trenul a trecut graniţa de stat a României, plecând în
lungul drum al exilului, un drum care a însemnat pentru majoritatea membrilor familiei
regale fără întoarcere. Trenul a parcurs teritoriile Ungariei, Austriei,
îndreptându-se spre Elveţia, unde Mihai de Hohenzollern şi-a stabilit
domiciliul. Pe traseu şi la sosirea în Elveţia el a refuzat să facă declaraţii
ziariştilor.</span></div>
</span></span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> La 4 martie 1948, aflându-se într-o vizită în Marea
Britanie, fostul rege Mihai a declarat presei că abdicarea i-a fost impusă prin
forţă, astfel încât nu se simţea legat de acest act ; asemenea afirmaţii au
fost repetate şi în S. U. A. cu prilejul primirii lui, în aceaşi lună, de către
H. Truman şi G. Marschall, precum şi în alte ocazii. Ca urmare, Consiliu de
Miniştri a hotărât, la 22 mai 1948 retragerea cetăţeniei române pentru : Mihai
de Hohenzollern, Elena mama sa ; Elisabeta de Hohenzollern ; Ileana de Habsburg
şi Nicolae de Hohenzollern. La 20 februarie 1948 a fost ridicată şi cetăţenia
română şi fostului rege Carol al II-lea. Tot odată s-a hotărât trecerea în
propietatea statului român bunurile familiei regale, şi anume : 15.190 ha teren
arabil, 136.990 ha păduri, 29 de castele cu 1.081 camere, 114 alte palate în
diferite zone ale ţării cu 1.979 de camere, 16 castele de vânătoare şi cabane
cu 88 de camere, 3.991.502 bucăţi actiuni la cele mai importante întreprinderi
industriale şi bănci. Casa Regală poseda numeroase bijuterii, tablouri,
yacht-uri şi alte bunuri în valoare de ,,mai multe sute de miliarde de
lei”(Ioan Scurtu, </span><i style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Monarhia în România</i><span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">). </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> De la 30 decembrie 1947 a fost sistată plata listei
civile pentru familia regală şi alte cheltuieli ale instituţiei monarhice.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw6aXDV6f_nn6Ug4iFnWJ8zbg6gEIqH9jMkaA3HeMqZoqE5JP4YgTLZO_TPtJ6z_G_CtvjGKB6lEUCdYRAYZA6-QMK2Z3ZUC0UIh_zYo_78wn_Ege0pC0LvMpxtHsjZ9_atNOUvZSN6UbM/s1600/Untitled1.png" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; font-family: 'Times New Roman', serif; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><br /></a><span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhksn0WzkpNJOZo0pRXqd9vMD7Vu4cDjrQYOtew6NivHEaN5hoGGnpged9F8XqcRgqACfYp9oRQXrItpeJzV5Y2tgpdtowrbSyMsWEdmcBwcZwvAZD3SbHwQ96dff0lG0-KkObOugbvUaeR/s1600/Untitled.png" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="414" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhksn0WzkpNJOZo0pRXqd9vMD7Vu4cDjrQYOtew6NivHEaN5hoGGnpged9F8XqcRgqACfYp9oRQXrItpeJzV5Y2tgpdtowrbSyMsWEdmcBwcZwvAZD3SbHwQ96dff0lG0-KkObOugbvUaeR/s640/Untitled.png" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><i><span style="color: red;">Figura 1. Fragment din ,,Monitorul Oficial al Regatului României cu nr. 300 bis/ CXV, marți, 30 decemvrie 1947”pag.1</span></i></b></span></td></tr>
</tbody></table>
</span></div>
</span><span lang="IT" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: IT;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În aprecierea actului de la 30 decembrie 1947 trebuie să
se ţină seama de contextul concret istoric în care se derula istoria României,
şi mai ales la presiunea factorilor externi. Practic, România era înconjurată
de state care evoluau în aceaşi direcţie şi în care se instaurase deja regimuri
republicane : Uniunea Sovietică (1917), Bulgaria (septembrie 1946), fosta
Iugoslavie (decembrie 1945), Ungaria (februarie 1946). Asemenea unor state
europene, România se afla în zona de influenţă şi dominaţie sovietică, astfel
de la 30 decembrie 1947, regatul României înceta să mai existe.</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn8" name="_ftnref8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[8]<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw6aXDV6f_nn6Ug4iFnWJ8zbg6gEIqH9jMkaA3HeMqZoqE5JP4YgTLZO_TPtJ6z_G_CtvjGKB6lEUCdYRAYZA6-QMK2Z3ZUC0UIh_zYo_78wn_Ege0pC0LvMpxtHsjZ9_atNOUvZSN6UbM/s1600/Untitled1.png" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="414" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw6aXDV6f_nn6Ug4iFnWJ8zbg6gEIqH9jMkaA3HeMqZoqE5JP4YgTLZO_TPtJ6z_G_CtvjGKB6lEUCdYRAYZA6-QMK2Z3ZUC0UIh_zYo_78wn_Ege0pC0LvMpxtHsjZ9_atNOUvZSN6UbM/s640/Untitled1.png" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><i><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Figura 2. Fragment din ,,Monitorul Oficial al Regatului României cu nr. 300 bis/ CXV, marți, 30 decemvrie 1947” pag. 2</span></i></b></td></tr>
</tbody></table>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZIu9rWCgipCnxeITo1Rhz0UWyrI9ymQpoxObJP7hYuUdDf1CF9Pgu9T_c-Y7YUnUvXmrQUmEVPJlU8g5QprgbbKzowQadE4CWFKg9xjgDdii04syS_gj9UCJpyyKPN8QiLubOW1whQVj9/s1600/ACTUL+DE+ABDICARE+A+REGELUI+MIHAI+I+30+DECEMBRIE+1940.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZIu9rWCgipCnxeITo1Rhz0UWyrI9ymQpoxObJP7hYuUdDf1CF9Pgu9T_c-Y7YUnUvXmrQUmEVPJlU8g5QprgbbKzowQadE4CWFKg9xjgDdii04syS_gj9UCJpyyKPN8QiLubOW1whQVj9/s640/ACTUL+DE+ABDICARE+A+REGELUI+MIHAI+I+30+DECEMBRIE+1940.jpg" width="480" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><i>Figura 3 - Actul abdicării regelui Mihai I, semnat forțat la ,,30 decemvrie 1947”</i></b></span></td></tr>
</tbody></table>
</span></span></span></span></a></div>
</span><div class="separator" style="clear: both; font-weight: bold; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dwKC1y9VmZ9cMq8VEOq8FlYj1wNukc1pnM3PQR3sc0ZojUyVMUYsK_33gtdUW8WryytUc7paySpVxmI_GwxpQ' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div>
</h4>
<h2 style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: xx-small;"><span lang="IT" style="line-height: 150%;"><span style="font-weight: bold;"> </span><i><span style="color: red;">Fragment din filmul artistic ,,Oglinda dreptății”-1993 reprezentând ,,Abdicarea regelui Mihai I-iu </span></i></span><i style="line-height: 150%;"><span style="color: red;">la 30 decemvrie 1947”</span></i></span></h2>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhro3zUF7M4iEqVJvEcXLf0XXGS9PpISqG6W0NvnYPRwW2SWQ8oHog5GI0huTmkKYnlUWRs71x6L1Um2rfbarnyNAhWxcAE-ZZwTJekq7o8Orm6DMma6_yrgOki9cNLRGaBSpQBdkY-BYHb/s1600/SCANTEIA+ED.+SPECIALA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhro3zUF7M4iEqVJvEcXLf0XXGS9PpISqG6W0NvnYPRwW2SWQ8oHog5GI0huTmkKYnlUWRs71x6L1Um2rfbarnyNAhWxcAE-ZZwTJekq7o8Orm6DMma6_yrgOki9cNLRGaBSpQBdkY-BYHb/s640/SCANTEIA+ED.+SPECIALA.jpg" width="448" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><i><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Figura 4. Abidcarea forțată a regelui Mihai I în organul de presă al Partidului Comunist Român ,,Scînteia” în ediția specială din 31 decemvrie 1947</span></i></b></td></tr>
</tbody></table>
<div>
<i style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: x-small; font-weight: normal;"><br /></span></i></div>
<b></b><br />
<div style="text-align: center;">
<b><b><span lang="IT" style="font-family: 'Times New Roman', serif; line-height: 150%;"><span style="font-size: large;">EXILUL FAMILIEI REGALE</span></span></b></b></div>
<b>
</b><b><div style="text-align: justify;">
</div>
</b><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> După
ce a denunţat actul abdicări în luna martie 1948, el se căsătoreşte la Atena
(Grecia) în ziua de 10 iunie 1948 cu Ana de Bourbon-Parma, fără consimţământul
papei</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn9" name="_ftnref9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[9]</span></span></span></span></a><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> (Papa nu putea, conform legilor Bisericii, să dea o
dispensă pentru ca viitorii lor copii să fie crescuţi în religia greco-ortodoxă
căreia îi aparţinea Mihai şi Ana fiind romano-catolică), astfel ea devine cea
de a doua regină a României, după regina mamă Elena care era nevoită să
trăiască în exil. Fericit în căsnicie, fostul rege Mihai se bucură de plăcerile
vieţii simple, dar privirea lui este mereu întoarsă spre România, urmârind tot
ce se întâmplă acolo, păstrând legătura cu tot ceea ce priveşte România.</span></span></div>
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">De la abdicarea lui, România a fost redusă pas cu pas la
o servitute fizică şi spirituală, sub o nouă Constituţie copiată după cea a
Rusiei, bazată pe negarea drepturilor şi instinctelor omului.</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn10" name="_ftnref10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[10]</span></span></span></span></a></div>
<o:p><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În anul 1950 părăsesc Lausanne-ul şi se mută în Londra,
într-o casă modestă, revenind la Lausanne doar la naşterea fiicelor Elena şi
Irina. </span><span lang="FR" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ei au rămas ataşaţi
mereu de natură, au deschis un atelier de prelucrare a lemnului care a
funcţionat bine. Părăsesc Anglia şi se mută la Versoix rămânând acolo aproape
20 de ani. În 1959, a înfinţat o companie de electronică şi de mecanisme
automate numită METRAVEL. Această companie a funcţionat bine până în 1964,
producând elemente pentru calea ferată, alarme şi chiar vînzând avioane şi
ocazie. </span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Dar după 5 ani
presiunea concurenţei devenise prea mare, regele fiind nevoit să o vândă.
Evident, cea mai mare plăcere a regelui rămâneau mecanica şi jeep-urile. În
anul 1976, regele împreună cu familia sa s-au mutat la Vila Serana, locuinţa
actuală. În anul 1982, regele a trecut prin momente dificile, şi anume
pierderea mamei sale, regina Elena, care după atâtea exiluri, dar şi a atâtor
necazuri, i-a venit sfârşitul la vârsta de 86 de ani, la Laussane.</span></div>
</o:p></span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Odată cu izbucnirea evenimentelor revoluţionare din decembrie
1989, eveniment prin care regimul dictatorial a lui Nicolae Ceauşescu a fost
înlăturat, fostul rege Mihai împreună cu regina Ana şi fiicele Margareta şi
Sofia urmăreau la televizor derularea evenimentelor, principesa Margareta şi
Sofia au organizat în mod eficient şi rapid secretariatul Regelui. Întrebat de
nu s-a dus imediat la Bucureşti, în mijlocul evenimentelor, fostul rege a
răspuns :,,Deşi am aşteptat clipa aceasta 42 de ani, nu pot merge acolo,
fiindcă tinerii nu şi-au dat viaţa în acele zilele pentru mine”(Ana a României,
A.S.R. Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, </span><i style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">Un război, o viaţă, un exil</i><span style="font-size: 12pt; line-height: 150%;">).</span></div>
</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><div style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"> După anul 1990, Vila Serena a devenit şi sediul fundaţiei
,,Principesa Margareta a României”, de fapt, sediul a două instituţii:
secretariatul Regelui şi fundaţia principesei. În luna ianuarie 1990,
principesa Margareta şi sora ei, principesa Sofia au călcat pentru prima dată
pe pământ românesc, la Timişoara, unde au depus o coroană de flori la mormântul
eroilor.</span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn11" name="_ftnref11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">[11]</span></span></span></span></a></div>
</span></span><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftn11" name="_ftnref11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><!--[endif]--></span></span></a><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; tab-stops: 60.0pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: IT;">
<!--[if !supportLineBreakNewLine]-->
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="IT">Ioan Scurtu, <i>Monarhia în România 1866-1947</i>, pp. 162-168. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="IT"> Ion Mamina,<i> Regalitatea în România 1866-1947</i>, p.183.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 11.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> </span><span class="NormalWebChar"><i><span lang="IT">România Liberă</span></i></span><span class="NormalWebChar"><span lang="IT"> - 4 Ianuarie 200</span><span lang="IT">8</span></span><span lang="IT" style="color: #939598; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="IT"> Ioan Scurtu, <i>op. cit</i>., pp. 170-175.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> </span><span lang="IT">Arthur Gould Lee,
<i>Coroana contra secera şi ciocanul,
Povestea Regelui Mihai I al României</i>, Bucureşti, Editura Humanitas 1998, </span><span lang="EN-US">pp. 275-286.</span></div>
</div>
<div id="ftn6">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="IT"> Ioan Scurtu, <i>op. cit</i>., p.175.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn7">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref7" name="_ftn7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US"> Arthur Gould Lee, <i>op. cit</i>.,
p. 301.</span></div>
</div>
<div id="ftn8">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref8" name="_ftn8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="IT"> Ioan Scurtu, <i>op. cit</i>., pp.175-177.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn9">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref9" name="_ftn9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="IT"> Ana a României, Alteţa Sa Regală
Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, <i>Un
război, o viaţă, un exil</i>, Bucureşti, Editura Humanitas, 2000, pp.71-72.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn10">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref10" name="_ftn10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="EN-US">Arthur Gould Lee, <i>op. cit</i>.,
pp.308-309. </span></div>
</div>
<div id="ftn11">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2250023343971418021#_ftnref11" name="_ftn11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-US" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="IT"> Ana a României, Alteţa Sa Regală
Principele Radu de Hohenzollern-Veringen,<i>
op. cit</i>., pp.73-158.<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-30774251257199852672013-07-14T05:09:00.000-07:002019-03-16T04:56:04.511-07:00REGATUL ROMÂNIEI ÎNTRE DICTATURA REGELUI CAROL AL II-LEA ȘI TEROAREA LEGIONARĂ (6 SEPTEMBRIE 1940 - 27 IANUARIE 1941)<div align="center" class="MsoBodyTextIndent2" style="margin: 0in -3.2pt 6pt 0in; text-align: center;">
<div align="center" style="margin: 0in 0in 0.0001pt;">
<b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 14pt;"><br /></span></b></div>
<div class="" style="clear: both; text-align: left;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBfpZMX8S3nazAGWYQvGPfChKvPlXSWyNofM4vUx_NJjASJM4xQF5GYFtFx56GQwDzlFpOR_4BnNmJ6woz3tHhzSGZLO3dqP-QAOD5EQlFpaMcOYDmmnr6Yz3UArXDHV-5yiUu1jtLRUOs/s1600/rom_3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: left;"><img border="0" height="170" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBfpZMX8S3nazAGWYQvGPfChKvPlXSWyNofM4vUx_NJjASJM4xQF5GYFtFx56GQwDzlFpOR_4BnNmJ6woz3tHhzSGZLO3dqP-QAOD5EQlFpaMcOYDmmnr6Yz3UArXDHV-5yiUu1jtLRUOs/s1600/rom_3.jpg" width="200" /></a><span style="font-size: large;"></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: large;"><b style="text-align: center;"><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif;">REGATUL
ROMÂNIEI ÎN ANUL </span></b></span><span style="font-size: large;"><b style="text-align: center;"><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif;">1940. </span></b><b style="text-align: center;"><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif;">INSTAURAREA
STATULUI LEGIONAR </span></b><b style="text-align: center;"><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Ș</span></b><b style="text-align: center;"><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif;">I </span></b><b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; line-height: 115%;">SFÂR</span></b></span><span style="line-height: 115%;"><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif; font-size: large;"><b>Ș</b></span></span><span style="font-size: large;"><b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; line-height: 115%;">ITUL</span></b></span><b style="font-size: x-large; text-align: center;"><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif;"> ACESTUIA ÎN IANUARIE 1941.</span></b></div>
</div>
<div align="center" class="MsoBodyTextIndent2" style="margin: 0in -3.2pt 6pt 0in; text-align: center;">
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><i> Partea a III-a </i></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Încã de la început, regele Carol al II-lea a încercat sã compromitã partidele politice pentru aşi netezi calea unui regim personal. A încercat sã numeascã guverne de uniune naţionalã, care sã conducã peste partide, la început aceastã soluţie nu s-a dovedit viabilã, guvernul Iorga –Argetoianu având o activitate scurtã (din 1931- până în mai 1932). Dupã alegerile din 1933, câştigate de liberali şi dupã asasinarea primului ministru I.Gh.Duca de cãtre legionari, Carol al II-lea a numit prim-ministru pe Gheorghe Tãtãrescu din gruparea tinerilor liberali care nu era însã şeful partidului. În acestã perioadã, guvernul a condus prin decrete-legi ocolind Parlamentul. În paralel de dreapta: Frontul Românesc şi Partidul Naţional-Creştin. </span></div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Rezultatele alegerilor din 1937, au permis lui Carol al II-lea sã-şi atingã obiectivul urmãrit. El a însãrcinat cu formarea noului guvern pe Octavian Goga, preşedintele Partidului Naţional-Creştin care se clasase pe locul IV în alegeri, cu 9,15 % din toatalul voturilor. Evident cã acest guvern nu a fost viabil, astfel cã, la 10 februarie 1938, a fost înlocuit cu altul, aflat sub ascultarea regelui şi condus de Patriarhul României Miron Cristea. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Izbucnirea Celul de al Doilea Rãzboi Mondial, care au dus gravele pierderi teritoriale din vara anului 1940, a cauzat prãbuşirea regimului autoritar al lui Carol al II-lea. În cele din urmã, regele a fost nevoit sa-l numeascã în fruntea guvernului pe Ion Antonescu la 4 septembrie 1940. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Dupã ce a suspendat Constituţia şi a dizolvat Parlamentul, Antonescu a cerut puteri depline pentru conducerea statului. Obţinându-le, el a cerut abdicarea lui Carol al-II-lea în favoarea fiului acestuia, Mihai, şi pãrãsirea imedeatã a României de cãtre fostul Rege.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
</div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Antonescu a fost numit conducãtor al statului. Noul guvern era format din militari şi reprezentanţi ai mişcãri Legionare. La 14 septembrie 1940, România este proclamată, (prin <i>Decret Regal </i>semnat de <i>Mihai I</i>), <i>Stat Naţional Legionar</i>. „Mişcarea Legionară este singura mişcare recunoscută în noul stat, având ca ţel ridicarea morală, materială a poporului român şi dezvoltarea puterilor lui creatoare. Generalul Ion Antonescu este numit Conducătorul Statului Legionar şi Şeful Regimului Legionar. Vice prim-ministru este Horia Sima, conducătorul Mişcării Legionare. Se decide încetarea oricărei lupte între fraţi”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
</div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Statul național-legionar a fost denumirea purtată de Regatul României t</span><span style="font-family: arial, helvetica, sans-serif;">imp de 138 de zile, în perioada dintre 14 septembrie 1940 (când s-a format Guvernul Ion Antonescu 2) și 14 februarie 1941 (când statul național-legionar a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Antonesc</span><span style="font-family: arial, helvetica, sans-serif;">u”). Încã de la constituirea guvernului s-a dat o luptã acerbã pentru supremaţia în stat. Statul Național-Legionar a comis un mare număr de crime de genocid și jefuire împotriva evreilor din România. În perioada 1940-1941, statul național –legionar condus de Mareșalul Ion Antonescu a adoptat peste 20 de legi antisemite.</span></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAUojwHmQeI89weA8gPVKH8BZP5FOMc3csO55J4CaO6T6wvkVOmO7cSQt_0AXKIsLBJ3nHTD1PthMU-S1jc04iKZb74zOA0g7l4FhfDrh6MHLzp_pAEDSZvzPkKYIvOIQLNPeHAsXKe848/s1600/AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAUojwHmQeI89weA8gPVKH8BZP5FOMc3csO55J4CaO6T6wvkVOmO7cSQt_0AXKIsLBJ3nHTD1PthMU-S1jc04iKZb74zOA0g7l4FhfDrh6MHLzp_pAEDSZvzPkKYIvOIQLNPeHAsXKe848/s320/AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg" width="316" /></a> </div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red;">Ion Antonescu și Horia Sima, în uniforme legionare, salută cu salutul fascist, sub portretul lui Corneliu Zelea Codreanu, la marea manifestație a Gărzii de Fier din octombrie 1940</span> </b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> O cauză imediată, care a dus la ascuţirea contradicţiilor dintre general şi Legiune, a constituit-o activitatea Poliţiei Legionare, care, prin excesele comise, a creat o atmosferă de teroare, încă din luna octombrie întreaga ţară fiind cuprinsă de anarhie şi violenţă. Asasinatele, descinderile, arestările ilegale, maltratarea cetăţenilor, jafurile sau ţinut lanţ. O statistică întocmită din ordinul autorităţilor, în anul 1941, înregistra nu mai puţin de 450 de maltratări, 323 sechestrări de persoane, nouă asasinate – în afara celor comise la Jilava – , fără a mai lua în discuţie delictele comise la adresa proprietăţii private, care se cifrau la câteva mii. Răfuiala „cămăşilor verzi” cu foştii demnitari politici, care s-a soldat cu asasinarea a 64 de deţinuţi în închisoarea Jilavă, a istoricului Nicolae Iorga şi a economistului Virgil Madgearu, în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, a constituit o încălcare de către legionari a dispoziţiilor primite de la Antonescu.</span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Ca urmare a acestui fapt, în decembrie, el a luat măsuri care nu lăsau nici un dubiu asupra scopului urmărit, respectiv curmarea exceselor şi îndepărtarea elementelor gardiste care se dovediseră necorespunzătoare. Astfel, la 2 decembrie 1940, a ordonat desfiinţarea Poliţiei Legionare, iar pe 23 ale aceleiaşi luni, l-a destituit pe ministrul de externe legionar, Mihail Sturdza. Conflictul s-a înteţit ca urmare a măsurilor luate de „cămăşile verzi”, ca o contrapondere la ordinele date de Antonescu.</span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span></div>
<div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmgNIOVL_eMY065nelTp2wv74X483mEgGDa1kg3UnQ4OjE9onp9KqRAiH45BuIyd7MSjeFNgXW0ZTh2x10S8M5AfDHKYrE65XsjhKqbWMlecj2E0zDtYe0g_u7JQnfSG3VEOFkTzC00LO0/s1600/tnr_800x800_46550_n10_0.jpg"><img border="0" height="433" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmgNIOVL_eMY065nelTp2wv74X483mEgGDa1kg3UnQ4OjE9onp9KqRAiH45BuIyd7MSjeFNgXW0ZTh2x10S8M5AfDHKYrE65XsjhKqbWMlecj2E0zDtYe0g_u7JQnfSG3VEOFkTzC00LO0/s400/tnr_800x800_46550_n10_0.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red;">Marele savant și istoric Nicolae Iorga (cel din față cu barbă) și în </span></b></div>
<div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red;">spatele acestuia partea stângă Regele Carol al II-lea. </span></b></div>
<i><span style="color: red;">[..A fost ridicat de un grup de legionari din vila sa din Sinaia în după-amiaza zilei de 27 noiembrie, și ucis lângă Strejnic. A fost împușcat de nouă ori. Asasinarea lui Iorga este des menționată în paralel cu cea a politicianului țărănist Virgil Madgearu, răpit și omorât de legionari în aceeași noapte, și cu Masacrul de la Jilava. După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.Discursul funerar a fost ținut de istoricul francez exilat Henri Focillon, din New York, numindu-l pe Iorga „una dintre personalitățile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei țări și în istoria inteligenței umane. ...]</span></i><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy7Y8YXGv01oc56IlP87ntZpp4VQnjBSPON3OmB8VpQOYzwU13S3bhQHkkv2X2fN27i6sXD27hlapYFcrM8mSAbQKlSmYyMENPZ0Nemoz56pr45f61pxbgcL5mvA4OnI6v56uXm7cmaqxC/s1600/200px-Corneliu_Zelea_Codreanu.jpg"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy7Y8YXGv01oc56IlP87ntZpp4VQnjBSPON3OmB8VpQOYzwU13S3bhQHkkv2X2fN27i6sXD27hlapYFcrM8mSAbQKlSmYyMENPZ0Nemoz56pr45f61pxbgcL5mvA4OnI6v56uXm7cmaqxC/s400/200px-Corneliu_Zelea_Codreanu.jpg" width="428" /></a> </div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red;">Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la data de 13 septembrie 1899 la Huși, și a murit la 30 noiembrie 1938. A fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine din România interbelică, al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail (cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, „Cămășile Verzi”)</span></b></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> După asasinatele sãvârşite de legionari în noiembrie 1940, conflictul s-a accentuat. În a doua jumătate a lunii decembrie, s-au intensificat zvonurile referitoare la pregătirea unei „nopţi a Sfântului Bartolomeu”, având ca scop lichidarea reprezentanţilor partidelor politice, ca şi a celor care se împotriveau Gărzii, extremiştii din mişcare voind astfel să inaugureze anul 1941 cu „oameni noi şi suprimarea a tot ce este vechi”. Totodată, deşi desfiinţată, Poliţia Legionară şi-a continuat activităţile ilegale – materializate în percheziţii, confiscări de averi, descinderi în locuinţele cetăţenilor – au crescut în intensitate înarmările legionarilor, instrucţia formaţiunilor paramilitare şi s-au constituit numeroase depozite clandestine de armament, toate acestea demonstrând faptul că Legiunea se pregătea febril în vederea confruntării decisive. El a culminat cu rebeliunea legionarã din 21-23 ianuarie 1941, în urma cãreia Antonescu i-a îndepãrtat de la Putere.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin: 4.8pt 0in 6pt;">
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN2cUn8jva8ODFNspZA6cMkpJw27HdjonHFWGqY4tdJKPyA8xTTKunS3Mmv4W4Lfb6g1Qg_FWfynXmQEqESlGuLtXvcgIi2Yo6oWCQzJzg-mfeqtXMezxenJPb4vRUyMdlBBKZmDiN9CYV/s1600/Horia_Sima.jpg"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN2cUn8jva8ODFNspZA6cMkpJw27HdjonHFWGqY4tdJKPyA8xTTKunS3Mmv4W4Lfb6g1Qg_FWfynXmQEqESlGuLtXvcgIi2Yo6oWCQzJzg-mfeqtXMezxenJPb4vRUyMdlBBKZmDiN9CYV/s320/Horia_Sima.jpg" width="290" /></a> </div>
<div style="text-align: justify;">
<i><b><span style="color: red;">[... Horia Sima s-a născut la data de 3 iulie 1906 în Făgăraș - decedat în 1993, Madrid (?). A a fost profesor de liceu de limba română, politician fascist român, președintele partidului Garda de Fier, de orientare fascistă, comandantul Mișcării Legionare, organizație paramilitară teroristă creată după modelul organizațiilor naziste SA și SS, ministru în guvernul Ion Gigurtu (4 zile), vicepreședinte al consiliului de miniștri în guvernul național-legionar prezidat de Ion Antonescu. În zilele 21-23 ianuarie 1941, Horia Sima a declanșat și condus rebeliunea legionară împotriva generalului Ion Antonescu și a armatei române, pentru care a fost condamnat la moarte în contumacie (1941). În același timp cu rebeliunea, în fruntea legionarior, Sima a inițiat și condus cel mai mare și cel mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei, Pogromul de la București.În 1945, cu înaintarea frontului spre Viena, Sima se ascunde la Alt-Aussee, în munții Tirolului, cu acte false, pe numele de Josef Weber. Apoi se refugiază în Italia, Franța și Spania, unde se stabilește. Regimul fascist al generalului Franco îi oferă statutul de refugiat politic și posibilitatea de a preda un curs la universitatea din Barcelona. A murit în 1993, potrivit unora la Madrid, potrivit altora la Untermeitingen, lângă Augsburg, în Bavaria, și a fost înmormântat lângă soția sa, Elvira Sima, la Torredembarra, aproape de Barcelona. ...]</span></b></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Printre cei care i-au atacat pe evrei, împreună cu ceilalți legionarii, au fost jandarmi legionari, personalul perfecturii de poliție din București, organizațiile de muncitori legionari și organizația studențească legionară. Templele și sinagogile evreiești au fost vandalizate și incendiate, unele vechi de secole. La Templul Coral și la sinagoga Bet Midraș, legionarii au ajuns în timpul rugăciunii de seară. Au oprit rugăciunea, i-au luat pe evrei și i-au torturat, apoi i-au asasinat în Pădurea JilavaLegionarii s-au întors la templul Coral cu un camion și au început să încarce mobile. Au spart casa de fier și au furat conținutul, apoi au incendiat lăcașul. Sinagoga de pe strada Atena și sinagoga Bet El au fost distruse cu topoare, ciocane și răngi de fier. O ceată de legionari au transformat sinagoga Cizmarilor într-un centru de tortură. La Sinagoga Mare au lucrat două echipe; prima echipă a intrat cu revolvere, au jefuit enoriașii evrei prezenți și i-au bătut până a venit a doua echipă care i-a schimbat pe schingiuitori. La Sinagoga Mare lucra o servitoare creștină, Lucreția Canjia, care s-a rugat în lacrimi de vandali să nu dea foc, le-a amintit că nu așa se poartă creștinii credincioși și până la urmă ei au renunțat la incendiere. La Sinagoga Mică, Cahal Cico, vecinii s-au temut că focul s-ar fi putut extinde asupra caselor lor. Vandalii au distrus-o, dar nu au incendiat-o. La 21 ianuarie un grup de legionari condus de preotul Brigadeu s-a baricadat în cea mai frumoasă sinagogă din România sinagoga sefarda Cahal Grande, și a așteptat armata, care n-a venit. Legionarii au jefuit și devastat templul în care erau opere de artă evreiască dintre cele mai frumoase din Europa. Cărțile de religie, biblioteca antică și sulurile de Tora au fost adunate în centrul templului și li s-a dat foc.Propaganda legionară relata cititorilor ,,că evreii s-ar fi revoltat și că armata ar fi primit ordine de la „jidoviți”.</span></div>
</div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0FHW6_If9LO2meDmzNGvtldc7SjWnSY9T-eXfFJ5cMeC0k-Ux3-xmaCAKBwazR9qZFUZ2qlMUwtZMx3wHmC9nAqEqIpKe-NjSbajgRjv_k1gJ8IjPWedq_nNxXJ_y-MR829ioEtLFezE5/s1600/Jewish_bodys_in_Jilava_forest.JPG"><img border="0" height="380" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0FHW6_If9LO2meDmzNGvtldc7SjWnSY9T-eXfFJ5cMeC0k-Ux3-xmaCAKBwazR9qZFUZ2qlMUwtZMx3wHmC9nAqEqIpKe-NjSbajgRjv_k1gJ8IjPWedq_nNxXJ_y-MR829ioEtLFezE5/s400/Jewish_bodys_in_Jilava_forest.JPG" width="640" /></a> <br />
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red;">Cadavrele unor evrei asasinați de legionari în Rebeliunea Legionară</span></b></div>
<b></b><br />
<div style="text-align: center;">
<b><b><span style="color: red;">din ianuarie 1941 în pădurea Jilava </span></b></b></div>
<b>
</b>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 4.8pt 0in 6pt;">
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Mai târziu, în seara zilei de 22 ianuarie, legionarii au adus o cisternă de benzină cu care au dat foc clădirii. Ei au oprit pompierii, nepermițându-le să stingă focul. Anchetatorul militar Vlădescu a povestit ce a văzut cu ochii lui: „Templul ardea ca o torță imensă în centrul capitalei și de jur împrejur dansau legionarii un dans diabolic cântând imnul lor și împingeau în foc cu picioarele cizmuite trei evreice nenorocite, dezbrăcate complet, care urlau de durere”. 90 de evrei, dintre cei torturați în centrele legionare de tortură, au fost încărcați în camioane, duși în pădurea Jilava, dezbrăcați și împușcați în cap. A doua zi, unii legionari s-au întors la fața locului pentru a aduna îmbrăcămintea celor uciși și lucrările dentare de aur”.</span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span>
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM5-po4FV8LJ2pH6jVUY3hmHdYtXnFdammkJSg_KC5QL3nUrGCEcr00tzWS9SH5hjsKt-IhlKVYKru-k_YbQFA6ohmSVJGEkEV2DAhHVAV0_BRDXUPz0hMo7A6jTQDd2c_h0EA5FO5366p/s1600/ordin-horia-sima.jpg"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM5-po4FV8LJ2pH6jVUY3hmHdYtXnFdammkJSg_KC5QL3nUrGCEcr00tzWS9SH5hjsKt-IhlKVYKru-k_YbQFA6ohmSVJGEkEV2DAhHVAV0_BRDXUPz0hMo7A6jTQDd2c_h0EA5FO5366p/s640/ordin-horia-sima.jpg" width="513" /></a> </div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red;">Periodicul ,,Cuvântul”, organul de presă al mișcări</span></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: red;">legionare. Fragment din Ediția specială din data de 23 ianuarie 1941 </span></b></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -3.2pt;">
<span style="font-family: "sylfaen" , serif; font-size: 14pt;"> </span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> La 27 ianuarie 1941, Antonescu a format un nou guvern, alcătuit în principal din ofițeri, a căror sarcină era aceea de a asigura ordinea publică și administrarea eficientă, „după reprimarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, prin Înaltul decret regal nr. 314, din 14 februarie 1941, Statul Național Legionar a fost desființat” în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Antonescu. Din noul guvern, din 23 de persoane 15 erau militari.</span></div>
<div style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; text-align: justify;">
Regimul politic al generalului Antonescu poate fi caracterizat, deci ca fiind o dictaturã militarã, toate puterile în stat erau concentrate în mâna lui Antonescu. El putea modifica legile vechi sau iniţia altele noi. Regele avea doar atribuţii pur decorative. Antonescu a justificat aceste mãsuri prin încercarea de a asigura ordinea şi siguranţa statului în condiţiile deosebit de dificile ale rãzboiului.</div>
<div style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><b>Recenzie realizată din diferite lucrări de specialitate şi este rezultatul colaborării dintre Arhivele Naţionale ale României, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme. (Prof. istoric/jurnalist - Ovidiu Czinka)</b></span></div>
</div>
</div>
</div>
<!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F4.bp.blogspot.com%2F-UzMn7wiyT5s%2FUeKMZYMShzI%2FAAAAAAAAALE%2Fc3DBWfimXSI%2Fs400%2Ftnr_800x800_46550_n10_0.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmgNIOVL_eMY065nelTp2wv74X483mEgGDa1kg3UnQ4OjE9onp9KqRAiH45BuIyd7MSjeFNgXW0ZTh2x10S8M5AfDHKYrE65XsjhKqbWMlecj2E0zDtYe0g_u7JQnfSG3VEOFkTzC00LO0/s400/tnr_800x800_46550_n10_0.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-RS896-dtKWw%2FUeKMNfO6RNI%2FAAAAAAAAAKs%2FY7-rBsbCC80%2Fs400%2FJewish_bodys_in_Jilava_forest.JPG&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0FHW6_If9LO2meDmzNGvtldc7SjWnSY9T-eXfFJ5cMeC0k-Ux3-xmaCAKBwazR9qZFUZ2qlMUwtZMx3wHmC9nAqEqIpKe-NjSbajgRjv_k1gJ8IjPWedq_nNxXJ_y-MR829ioEtLFezE5/s400/Jewish_bodys_in_Jilava_forest.JPG" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-SqnqK3BJXIs%2FUeKK0k2qRvI%2FAAAAAAAAAKY%2FryDh1XYRteU%2Fs400%2F200px-Corneliu_Zelea_Codreanu.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy7Y8YXGv01oc56IlP87ntZpp4VQnjBSPON3OmB8VpQOYzwU13S3bhQHkkv2X2fN27i6sXD27hlapYFcrM8mSAbQKlSmYyMENPZ0Nemoz56pr45f61pxbgcL5mvA4OnI6v56uXm7cmaqxC/s400/200px-Corneliu_Zelea_Codreanu.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F4.bp.blogspot.com%2F-aGDJGo_R7u4%2FUeKMTnEeeEI%2FAAAAAAAAAK8%2FJdrpEkXTZd0%2Fs640%2Fordin-horia-sima.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM5-po4FV8LJ2pH6jVUY3hmHdYtXnFdammkJSg_KC5QL3nUrGCEcr00tzWS9SH5hjsKt-IhlKVYKru-k_YbQFA6ohmSVJGEkEV2DAhHVAV0_BRDXUPz0hMo7A6jTQDd2c_h0EA5FO5366p/s640/ordin-horia-sima.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F2.bp.blogspot.com%2F-HIKJ8fIE37s%2FUeKJ8IyNAlI%2FAAAAAAAAAKI%2FMllwqqP2MJQ%2Fs320%2FAntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAUojwHmQeI89weA8gPVKH8BZP5FOMc3csO55J4CaO6T6wvkVOmO7cSQt_0AXKIsLBJ3nHTD1PthMU-S1jc04iKZb74zOA0g7l4FhfDrh6MHLzp_pAEDSZvzPkKYIvOIQLNPeHAsXKe848/s320/AntonescuYHoriaSimaOctubre1940.jpeg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F2.bp.blogspot.com%2F-C0GYv7Tc-dE%2FUeKKjkureNI%2FAAAAAAAAAKU%2FrYfcAC6JpKQ%2Fs320%2FHoria_Sima.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN2cUn8jva8ODFNspZA6cMkpJw27HdjonHFWGqY4tdJKPyA8xTTKunS3Mmv4W4Lfb6g1Qg_FWfynXmQEqESlGuLtXvcgIi2Yo6oWCQzJzg-mfeqtXMezxenJPb4vRUyMdlBBKZmDiN9CYV/s320/Horia_Sima.jpg" -->Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-47979653577521141872013-07-12T09:16:00.001-07:002019-03-16T05:01:17.275-07:00DRAMA EVREILOR ROMÂNI ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1939-1945<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in;">
<div class="" style="clear: both; text-align: left;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTnv0m3P4fDCGDXnJQahN0BQ0VsEfgtSwnyoUOC5uHoVkYjr86zWG3beNsEcLnwU_YkEfNkAohKs2x75Q38j4sVSV_UTC2XH48nEeshakwbzwBbe2jhq0MakHDWQXzUyqCW3NZ1IRS4IJu/s1600/Untitledxxxx.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="125" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTnv0m3P4fDCGDXnJQahN0BQ0VsEfgtSwnyoUOC5uHoVkYjr86zWG3beNsEcLnwU_YkEfNkAohKs2x75Q38j4sVSV_UTC2XH48nEeshakwbzwBbe2jhq0MakHDWQXzUyqCW3NZ1IRS4IJu/s1600/Untitledxxxx.png" width="200" /></a><b></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13pt; text-transform: uppercase;">HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA. </span><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 13.0pt; text-transform: uppercase;">Drama evreilor rom</span></b><b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13pt; text-transform: uppercase;">Â</span></b><b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 13.0pt; text-transform: uppercase;">nii în
timpul r</span><span lang="X-NONE" style="font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: X-NONE; text-transform: uppercase;">ă</span><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , "sans-serif"; font-size: 13.0pt; text-transform: uppercase;">zboiului</span><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13pt; text-transform: uppercase;"> pentru REÎNTREGIREA
Basarabiei, a Bucovinei de Nord </span></b><span lang="X-NONE" style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13pt; text-transform: uppercase;"><b><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 13.0pt;">Ș</span></b><b>I a Transilvaniei de Nord </b></span><b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: 17px; text-transform: uppercase;">(IUNIE 1941- AUGUST 1944)</b></b></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Al doilea război mondial a consemnat una din cele mai mari tragedii din istoria umanităţii, holocaustul evreiesc.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Cu toate că România a reprezentat una din puţinele state europene aflate sub hegemonia Germaniei care nu a permis deportarea evreilor în lagărele de exterminare, antisemitismul regimului Antonescu a făcut un număr impresionant de victime în rândul evreilor.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Încã din 1938, la 22 ianuarie, sub guvernarea Goga-Cuza, prin legea nr.169 era revizuit statutul de cetãţeni al evreilor, drept urmare mulţi dintre aceştia pierzându-şi nu numai drepturile politice,ci şi drepturile de muncã şi de propietate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">În contextul Basarabiei şi Bucovinei s-au desfãşurat acţiunile antisemite ale armatei române care au culminat cu evenimentele tragice de la Dorohoi (iulie 1940), unde în conflictul ce s-a produs în cimitirul din localitate cu prilejul funeraliior unui soldat român şi a unui soldat evreu au fost ucişi alţi 10 soldaţi evrei ulterior fiind ucişi alţi 53 de civili evrei din oraş.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Odatã cu preluarea puteri de cãtre generalul Ion Antonescu, prigoana împotriva evreilor a devenit o politicã de stat. Propunându-şi românizarea economiei românești, Ion Antonescu şi Legionarii au iniţiat îndepãrtarea evreilor din structurile economice ale statului. Astfel decretele adoptate în octombrie-decembrie le expropiau propietãţile rurale, forestiere şi transporturile pe râuri, iar ulterior, la 28 martie 1941, şi propietãţile urbane.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> În vremea rebeliuni legionare, au fost ucişi 121 de evrei, iar în anii 1941-1942 principalul obiectiv a fost „curãţirea terenului’’ în Moldova precum şi în Basarabia şi Bucovina (teritorii recuperate la începutul rãzboiului)-echivalentul românesc al, soluţiei finale, distrugerea fizicã a evreilor fiind inauguratã o datã cu programul de la Iaşi (28-29 iunie 1941).</span></div>
</div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in;">
<b></b><br />
<div style="text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<b>
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisXKzucGCwJF6rDyXCaBWBMRUYn-37nQW_1LOO1Htwhnx4Z1nN0WnwRpRJpyrlNRvuhJL2FuRi1yNYenY_LXmgKtcWrTV-G4bETyw1fLc0MfgEmYY41UUSYvA6VSueRKLPbfVyDq1A01f5/s1600/evrei_spala_curtea_chesturi.jpg"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisXKzucGCwJF6rDyXCaBWBMRUYn-37nQW_1LOO1Htwhnx4Z1nN0WnwRpRJpyrlNRvuhJL2FuRi1yNYenY_LXmgKtcWrTV-G4bETyw1fLc0MfgEmYY41UUSYvA6VSueRKLPbfVyDq1A01f5/s640/evrei_spala_curtea_chesturi.jpg" /></a></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b>Pogromul de la Iași - evrei obligați să spele pietrele din Curtea Chesturei de Poliție din Iași de sânge, după crimele avute loc anterior, 30 iunie 1941 </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><br /></b></div>
</b></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> La ordinul lui Ion Antonescu a fost organizatã o adevãratã vânãtoare împotriva evreilor la care au participat autoritãţile române, soldaţi români şi germani, jandarmi şi poliţişti, precum şi civili români. În lunile iulie-august 1941, evreii din zonele rurale şi din oraşe au fost adunaţi în lagăre provizorii. La Cernăuţi s-au făcut ghetouri cu intrările şi ieşirile strict supravegheate. Adunarea în lagărele provizorii a fost însoţită şi de execuţii sumare : 210 în Storojiniţ, 411 la Visternici, 325 la Ghidighici, 451 la Tătăreşti, circa 500 pe traseul Secureni-Cosnăuţi. </span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Î</span><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">n septembrie 1941 a început deportarea evreilor la est de Nistru.<span style="font-size: 11pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">Convoaiele cuprindeau maximum
1600 de persoane. Instrucţiunile de deportare prevedeau ca : „ ..
evreii care nu se vor putea ţine de convoaie, fie din neputinţă, fie de boală,
să fie executaţi”. Peste 110.000 de evrei au cunoscut calvarul deportării în
Trasnistria. Este foarte greu de stabilit câţi dintre cei deportaţi au murit
prin execuţie sau ca urmare a condiţiilor la care au fost supuţi în lagărele
din Transnistria, în intervalul iulie 1941-ianuarie/februarie 1944.</span></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Un recensãmânt efectuat de comunitatea evreiascã a stabilit cã în ziua programului şi în cele douã ,,trenuri al morţii’’ în care au fost urcaţi cu forţa evrei au murit 14.850 de evrei.</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in;">
<div class="MsoNormal">
<span lang="FR" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="FR" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></div>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDMcO9uJ244TN9auFSBF9wU8rb6dhv_RjswPFwuEq7LZmrA9JGuE6nAiPtLLa2-vI-6EIn4cvfL8O5P5BBfi-LCnQK-VIE_4nNWwALgrZ2rXm76zGjzryBvC9K8-U6CGVj4LXeFa89qPCy/s1600/pogrom_iasi_cd1240a5c7.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="460" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDMcO9uJ244TN9auFSBF9wU8rb6dhv_RjswPFwuEq7LZmrA9JGuE6nAiPtLLa2-vI-6EIn4cvfL8O5P5BBfi-LCnQK-VIE_4nNWwALgrZ2rXm76zGjzryBvC9K8-U6CGVj4LXeFa89qPCy/s640/pogrom_iasi_cd1240a5c7.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><b>Pogromul de la Iași - Crimele produse de autoritățile române împotriva evreilor, Iași, 28 iunie 1941, <br />familii întregi de evrei erau împușcați și lăsați să moară în stradă.</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<b></b><br />
<div style="text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<b>
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4GbXt2o_vn0TZtaHDoMb7dw94ZTt4EmbHgB6IRLAJ1G8hOgTwkc5vaxdHoJSiQpsEXzgg8A_JZDHa95yN0uA43WV7EwGRil0I_ujSBvkkIHu1w-8i7lPRCGfhjp1ETNJGVB3ZErYtsxyq/s1600/27426.jpg"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4GbXt2o_vn0TZtaHDoMb7dw94ZTt4EmbHgB6IRLAJ1G8hOgTwkc5vaxdHoJSiQpsEXzgg8A_JZDHa95yN0uA43WV7EwGRil0I_ujSBvkkIHu1w-8i7lPRCGfhjp1ETNJGVB3ZErYtsxyq/s640/27426.jpg" /></a> </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b></b><br />
<div style="display: inline !important;">
<b><b>Trenurile morții - Cadavrele evreilor aruncate din vagoanele de marfă, foarte mulți au murit asfixiați din cauza caniculei înainte de a ajunge la destinație (lagăre), 30 iunie 1941 </b></b></div>
<b>
</b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQSrCGzEGUGfQGizH7fB32ghG4YKk0UR9WwtPhsFIvqMUCaMksvTJobqadOPEmaBVbP7RnJ3OIQCK1OPkJl3vp__LXw7c9N0WTlfLsufHwcXgJO9Gp82qUuIXouKq3jRMRJWJl8YvKLOIr/s1600/Holocaust-in-Romania-35.jpg"><img border="0" height="435" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQSrCGzEGUGfQGizH7fB32ghG4YKk0UR9WwtPhsFIvqMUCaMksvTJobqadOPEmaBVbP7RnJ3OIQCK1OPkJl3vp__LXw7c9N0WTlfLsufHwcXgJO9Gp82qUuIXouKq3jRMRJWJl8YvKLOIr/s640/Holocaust-in-Romania-35.jpg" width="640" /></a> </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b></b><br />
<div style="display: inline !important;">
<b><b>Trenurile morții - curățarea vagoanelor de cadavre ale evreilor. Cadavrele erau descărcate de evrei sub stricta supraveghere a soldaților români, 30 iunie 1941 </b></b></div>
<b>
</b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4Td6UPu2kUXCg79SHEEyUJJrEyUMUKUe6PxkwZ7T49JU1HoMo8aid7ysVpjmpGPgZQ3Lsc9i-tsvV7WSEHx9i_dHFMQPtGVRdxHhOt_3YDkb_I1yhKUD4ymprz8u8EBm5Vhrb0Ylo9Gxz/s1600/rhol+%25281%2529.jpg"><img border="0" height="431" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4Td6UPu2kUXCg79SHEEyUJJrEyUMUKUe6PxkwZ7T49JU1HoMo8aid7ysVpjmpGPgZQ3Lsc9i-tsvV7WSEHx9i_dHFMQPtGVRdxHhOt_3YDkb_I1yhKUD4ymprz8u8EBm5Vhrb0Ylo9Gxz/s640/rhol+%25281%2529.jpg" width="640" /></a> </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b></b><br />
<div style="display: inline !important;">
<b><b></b></b><br />
<div style="display: inline !important;">
<b><b><b>Trenurile morții - mormane de cadavre ale evreilor la terasamentul căii ferate, 30 iunie 1941 </b></b></b></div>
<b><b>
</b></b></div>
<b>
</b></div>
</b><br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlWCznC60uTW7H-uYZbtZM6MS25CZ3B8QTgIdiIhXjYXGI0kJFLJ4uiv3gI73yCjZeSirLdvWGCcJiCjj3Jh9odEoG14-_APteLiEX6O185yNP0pENWpc_65kZsGk1_eeh0X1-4g0vMvE9/s1600/Pogromul+de+la+Iasi+2.jpg"><img border="0" height="453" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlWCznC60uTW7H-uYZbtZM6MS25CZ3B8QTgIdiIhXjYXGI0kJFLJ4uiv3gI73yCjZeSirLdvWGCcJiCjj3Jh9odEoG14-_APteLiEX6O185yNP0pENWpc_65kZsGk1_eeh0X1-4g0vMvE9/s640/Pogromul+de+la+Iasi+2.jpg" width="640" /></a> </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b>Trenurile morții - aruncarea unui cadavru de evreu mort din cauza caniculei, asfixiat în vagoanele de marfă, 30 iunie 1941 </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0b89iDxYDe0eat3aqKSUIzWxZVIVFH4BPE8caKt1M1VS28A9fK7LWM7hlNmjcZ6sAb_44VWpBygc0gMj60B7vr34Ma71Z-Y29d7D0b6zMAqW_0szQkzhqaZGBvh91N_Jo7hukSC7oVB8Z/s1600/Ziua+Holocaustului.gif"><img border="0" height="443" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0b89iDxYDe0eat3aqKSUIzWxZVIVFH4BPE8caKt1M1VS28A9fK7LWM7hlNmjcZ6sAb_44VWpBygc0gMj60B7vr34Ma71Z-Y29d7D0b6zMAqW_0szQkzhqaZGBvh91N_Jo7hukSC7oVB8Z/s640/Ziua+Holocaustului.gif" width="640" /></a> </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b>Trenurile morții - Armata Română curăța trenurile de cadavre, pentru ca trenurile să își continue drumul, 30 iunie 1941 (fotografie expusă și în Muzeul Memorialului Holocaustului din Washington) </b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "sylfaen" , "serif"; font-size: 14.0pt;"><b> </b> <o:p></o:p></span> <span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Programul de deportãri, cu toate consecinţele sale, a fost inaugurat o lunã mai târziu, având iniţial drept destinaţie teritorii de dincolo de Nistru şi de Bug, ulterior Transnistria, regiune încredinţatã administraţiei româneşti. Aici s-au organizat trei lagãre de exterminare pe malul Bugului –Bogdanovka ,Domanovka şi Akmechetka şi alte câteva mai mici.</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in;">
<br />
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtiu6GVuPxBgzBF51gNEcmaSQSUVH8iFyRvdMvVGei1H7j6a1lopls0O2nj-FZcgdEmDPlKQZ0JxZPUVspXQePlhLQ3-_PSHtUT9jHPGs9CXZbZpR4bXUzH_SNr0hddubwaeVKP-zF62aY/s1600/Jews+from+Bessarbia+awaiting+deportation+to+Transnistria.jpg"><img border="0" height="491" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtiu6GVuPxBgzBF51gNEcmaSQSUVH8iFyRvdMvVGei1H7j6a1lopls0O2nj-FZcgdEmDPlKQZ0JxZPUVspXQePlhLQ3-_PSHtUT9jHPGs9CXZbZpR4bXUzH_SNr0hddubwaeVKP-zF62aY/s400/Jews+from+Bessarbia+awaiting+deportation+to+Transnistria.jpg" width="640" /></a> </b><br />
<div style="text-align: center;">
<b>Evreii din Basarabia așteptând să fie deportați în lagărele din Transnistria, iulie 1941 </b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "sylfaen" , "serif"; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><span style="font-size: 14pt;"> </span> Într-un spţiu restâns şi neamenajat erau înghesuiţi 10.000 de evrei locali, 30.000 din Basarabia (în majoritate din ghetoul de la Chişinãu), 70.000 din Odessa, unde militarii români au ucis cel puţin 25.000 de evrei, şi din judeţele din sudul Transnistriei. Numãrul celor exterminaţii aici nu se cunoaşte.</span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Totuşi se ştie ca Antonescu este rãzpunzãtor pentru moartea a peste 70.000 de evrei de la Domonovka şi Bogdanovka, datoritã înfometãri acestora şi unor bolii contagoiase, precum tifosul, malaria, tetanosul sau dizenteria.</span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">
</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in;">
<br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP18KgqVDAqXto6qcoVEO6mfTUIO0Czxbyw6Sun9Dc3blxA72mGaf4fkc1ph1OGGt1UDTnoi-XIiogan9RaO4NzSJQXLWAjNBPBgU6Zs-_b0flGGvk-5ameybqYf16tgXgWpXrhqPAVJNq/s1600/Holocaust-in-Romania-46.jpg"><b><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP18KgqVDAqXto6qcoVEO6mfTUIO0Czxbyw6Sun9Dc3blxA72mGaf4fkc1ph1OGGt1UDTnoi-XIiogan9RaO4NzSJQXLWAjNBPBgU6Zs-_b0flGGvk-5ameybqYf16tgXgWpXrhqPAVJNq/s320/Holocaust-in-Romania-46.jpg" /></b></a></div>
<div style="text-align: center;">
<b>Copil evreu, suferind de inaniție, </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b>într-un lagăr din Transnistria (1942) </b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Alti zeci de mii de evrei pieriserã însã în timpul marşurilor obositoare spre lagãr sau fuseserã ucişi sub diverse pretexte înainte de a ajunge la destinaţie. Cert este cã din cei 150.000 de evrei adunaţi din Basarabia şi Bucovina (în vara anului 1941), au supravieţuit doar 47.000.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> În vara anului 1942, Antonescu a fost de acord sã-i deporteze pe toţi evrei din România în lagãrul de la Belzec, cu excepţia a 17.000 de persoane considerate ,,folositoare’’ economiei naţionale sau berneficiind de regim special. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Adolf Hitler nu avea de gând sã retrocedeze Transilvania nord-vesticã, iar situaţia armatelor române pe frontul de la Stalingrad era din ce în ce mai dificilã. În anii ce au urmat (1943-1944), autoritãţile române au rezistat presiunilor germane constantându-se situaţia paradoxalã ca pe mãsura ce sistemul de exterminare nazist devenea din ce în ce mai cumplit, Antonescu îşi modifica atitudinea, repatriindu-și selectiv pe evrei din Transnistria şi îmblânzind legislaţia antisemitã .</span></div>
</div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in; text-align: justify;">
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizD2nubqqNQg5ChVc4gNdWMCKaNh69ztr07AWynlo3fenxzxka_AQ-xRJemt0C6CLEWMu4iE1PzZQSRltsphraWueToHwK6WmDnt7kKnkmp4nOFdgTIPZ4W5GP4vUvliX7IEFWEsB0d9og/s1600/a.jpg"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizD2nubqqNQg5ChVc4gNdWMCKaNh69ztr07AWynlo3fenxzxka_AQ-xRJemt0C6CLEWMu4iE1PzZQSRltsphraWueToHwK6WmDnt7kKnkmp4nOFdgTIPZ4W5GP4vUvliX7IEFWEsB0d9og/s640/a.jpg" /></a> </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b>Copii evrei în lagărele din Transnistria, (1941-1943) </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><br /></b></div>
</div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Deportãrile s-au încheiat în martie –aprilie 1943. Au putut supravieţui în aceste condiţi aproximativ 340.000 de evrei români. Au murit însã în teritoriile administrate de oficialitãţile române (alãturi de evreii ucrainienii), între 280.000 şi 380.000 de evrei.</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in;">
<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB4HA_Q5supx5u2fck56B9qst6-JCwylbhvxSSiU0VsmM-9fI1MjMkbQUsJo6rdaHyZfc6rzj9uUHL4IKVRisJ3V5gYutzz0Y3DSEIsYMAwV1jd_tBuriQtQPLd6WFteLnuXZ-4Vtji9kf/s640/tiraspol-1-640x384.jpg" /> </div>
<b></b><br />
<div style="text-align: center;">
<b><b>Deportarea țiganilor (Tiraspol azi Rep. Sep. Transnistreană) către lagăr, mulți dintre ei nemaîntorcându-se niciodată, toamna anului 1941. Deportările masive din Basarabia și Bucovina ale evreilor până în Transnistria se facea în coloane, mergând pe jos ,,îngrijiți” de Armata Română, mulți dintre ei murind pe drum înainte de a ajunge în ghetourile de așteptare sau lagăre</b>. </b></div>
<b>
</b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg17IyHB3oPmtyVw1eHzO8QOTkr5mJAmU9At6Bd6ZasSleLGsd-onxV0de2_4mHrs7tXzPlHVmcMOiBTpK18rvs6GOrfmosSQKg8M6UWJZRIc9pbW0NtUcGgbqrAiQhtiuiK5uhziS0-gVe/s1600/3150_32.jpg"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg17IyHB3oPmtyVw1eHzO8QOTkr5mJAmU9At6Bd6ZasSleLGsd-onxV0de2_4mHrs7tXzPlHVmcMOiBTpK18rvs6GOrfmosSQKg8M6UWJZRIc9pbW0NtUcGgbqrAiQhtiuiK5uhziS0-gVe/s640/3150_32.jpg" /></a></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b>Romii deportați în Transnistria (1941) </b></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> În Transilvania de nord-vest, cedatã Ungariei, prin Dictatul de la Viena (30 august 1940), trãiau 160.000 de evrei care au fost supuşi mãsurilor Antisemite deja în Vigoare în aceastã ţarã. Dupã ocuparea Ungariei de cãtre trupele germane la 19 martie 1943, nazişti au trecut la aplicarea soluţiei finale, numãrul total al victimelor din Ardealul de nord ridicându-se la 135.000.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Evreii din Transilvania de Nord au cunoscut tragedia deportării în lagărele de exterminare nazistă. După ocuparea Ungariei de către unităţi speciale ale Reich-ului, de la 29 martie 1944 s-a introdus portul obligatoriu al stelei galbene. In luna mai începe adunarea evreilor în ghetouri special amenajate. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> La T</span><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">î</span><span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">rgu-Mureş, în acest sens s-a amenajat la vechea fabrică de cărămizi. La 16 mai 1944 au început deportările spre Auschwitz. Intre 16 mai şi 19 iunie, trenurile morţii au transportat 128.822 de evrei din Transilvania. Dintre aceştia peste 90.295 şi-au găsit sfârşitul în lagărele de exterminare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Regimul antonescian nu a participat la deportarea în masă a evreilor pe care oficialii nazişti au organizat-o în cadrul ,,soluţiei finale" a lui Hitler la problema evreiască în Europa. La început s-a arătat un oarecare interes faţă de această problemă, după care s-a renunţat. Dr. Wilhelm Filderman, declara în 10 august 1946, că: “În nici o ţară dominată de nazişti n-a supravieţuit o aşa de mare proporţie a populaţiei evreieşti”.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<object class="BLOGGER-youtube-video" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0" data-thumbnail-src="https://ytimg.googleusercontent.com/vi/O4_cFkFe1ag/0.jpg" height="266" width="320"><param name="movie" value="https://youtube.googleapis.com/v/O4_cFkFe1ag&source=uds" /><param name="bgcolor" value="#FFFFFF" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><embed width="320" height="266" src="https://youtube.googleapis.com/v/O4_cFkFe1ag&source=uds" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true"></embed></object></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvXTD8DCasxYbyVu13dH6YMGMYvIqAMyvs1-D9MmskIVSC8CVR9rg8VPp2gjZCZeqv-UC8_c6F70B94cdLQLu6pa5YnWNa1Q5AVdu_3Wjlxk94PNaHzgKaulfa5ax0-1RP6Dl0rxnP-HCK/s1600/reg.png"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvXTD8DCasxYbyVu13dH6YMGMYvIqAMyvs1-D9MmskIVSC8CVR9rg8VPp2gjZCZeqv-UC8_c6F70B94cdLQLu6pa5YnWNa1Q5AVdu_3Wjlxk94PNaHzgKaulfa5ax0-1RP6Dl0rxnP-HCK/s1600/reg.png" /></a><br />
<div style="text-align: center;">
<b>Placa comemorativ</b><b>ă</b><b> dezvelit</b><b>ă</b><b> în Municipiul Reghin (jud. Mureş) pentru a se păstra vie memoria celor care au fost deportaţi de pe peronul acestei gării în luna iunie 1944, spre lagărul de concentrare Auschwitz</b></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGDkS72pqeEwA5jmOttcSpfOpjXSaSLZlFNyGPwtDLnxlMmj-xtpCSo4rcpt4GqEfFEocs2OTYBTXD0kQqZWfmdg0De0DRqQUaPrAly5bB3TAQk6HrHvAoea262l7R5UT2QMDz-BNHKW6-/s1600/deportati-pe-rampa.jpg"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGDkS72pqeEwA5jmOttcSpfOpjXSaSLZlFNyGPwtDLnxlMmj-xtpCSo4rcpt4GqEfFEocs2OTYBTXD0kQqZWfmdg0De0DRqQUaPrAly5bB3TAQk6HrHvAoea262l7R5UT2QMDz-BNHKW6-/s640/deportati-pe-rampa.jpg" /></a> <br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<b>Deportările evreilor din Transilvania </b><b></b><br />
<div style="display: inline !important;">
<b><b>cu destinația Auschwitz </b></b></div>
<b>
</b></div>
<div>
<br /></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Documente diverse menţioneazã însã şi unele cazuri de români –civilii sau militari –care au salvat evrei, mulţi dintre aceştia fiind reconoscuţi ca ,,Drepţi între popoare’’ (59 de persoane printre care şi regina mamã Elena)</span><br />
<div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span>
<div style="text-align: center;">
.<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKquUHL3Pzia-RJRcxPmlXPJHQUg_Zkn6jkdDk3Zhtwa2giceXD7J8P_4c31eZvv64sHKA0x7swoO_4CIC8FV00xRSUYQ6xzQE4PU7zwG1-NzLAoV1aPAtR8Fg7mKYPTZ8pcwSyoNYzR-G/s1600/auschwitz_oly.jpg"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKquUHL3Pzia-RJRcxPmlXPJHQUg_Zkn6jkdDk3Zhtwa2giceXD7J8P_4c31eZvv64sHKA0x7swoO_4CIC8FV00xRSUYQ6xzQE4PU7zwG1-NzLAoV1aPAtR8Fg7mKYPTZ8pcwSyoNYzR-G/s400/auschwitz_oly.jpg" width="400" /></a></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b>Cadavre ale evreilor deportați în </b><b>lagărul din Auschwitz </b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> De altfel, din 2004, Holocaustul este comemorat în România la 9 octombrie. Tãişul concepţiilor naziste ale lui Antonescu s-a îndreptat şi împotriva rromilor, peste 25.000 de persoane fiind deportate în Transnistria, dintre care mai mult de 11.000 au murit în iarna 1943 -1944 din cauza inaniţiei ori a tifosului exantematic.</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left: 0in;">
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;"><br /></span></div>
<b></b><br />
<div style="text-align: center;">
<b><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz5gvIxDoQv3YGs85kCo422865wQ8prjghY0ZIPcOUTJ2xFSfomCQ1PultdZylVrUDqdbWmJI1TLkwfBynRTCXsMdmAc0amyLJXhwoELa-zcLZq-AEVvGg61yTtGNAA11rfm70TS5cCu-K/s1600/Untitled.png"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz5gvIxDoQv3YGs85kCo422865wQ8prjghY0ZIPcOUTJ2xFSfomCQ1PultdZylVrUDqdbWmJI1TLkwfBynRTCXsMdmAc0amyLJXhwoELa-zcLZq-AEVvGg61yTtGNAA11rfm70TS5cCu-K/s1600/Untitled.png" width="640" /></a> </b><b></b></b><br />
<div style="display: inline !important;">
<b><b><b>Placa comemorativa aplicată pe fostul sediu al Chesturi Oraşului din Iaşi pentru a ţine vie memoria celor masacraţi în tragicul an 1940</b></b></b></div>
<b><b>
</b></b></div>
<b>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</b><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><b>Responsabili</b> pentru acest genocid în Regatul României conform Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România a conchis, împreună cu majoritatea cercetătorilor de bună-credinţă ai acestui domeniu, că autorităţile române poartă principală responsabilitate atât pentru planificarea, cât şi pentru punerea în practică a Holocaustului. Aceasta include deportarea şi exterminarea sistematică a majorităţii evreilor din Basarabia şi Bucovina, precum şi a unor evrei din alte zone ale României, în Transnistria; uciderea în masă a evreilor români şi a celor locali în Transnistria; execuţiile masive ale evreilor din timpul pogromului de la Iaşi; discriminarea şi degradarea sistematică la care au fost supuşi toţi evreii români în timpul administraţiei antonesciene, inclusiv exproprierea bunurilor,concedierea de la locurile de muncă, evacuarea forţată din zonele rurale şi concentrarea lor în capitale de judeţ şi în lagăre, precum şi utilizarea masivă a evreilor de sex masculin la muncă forţată sub aceeaşi administraţie.</span></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> În acelaşi timp, Comisia conchide că responsabilitatea lui Ion Antonescu pentru uciderea evreilor din Basarabia, Bucovina şi Transnistria este indiscutabilă, fiind implicat direct în măsurile represive împotriva evreilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> Totodată, nu trebuie omis rolul membrilor
unor partide şi organizaţii fasciste în promovarea ideologiei antisemite şi în
declanşarea violenţei împotriva evreilor înaintea aplicării soluţiei finale de
către Ion Antonescu. La climatul ostil evreilor înainte de începerea celui
de-al doilea război mondial şi-au adus contribuţia semnificativă membrii Ligii
Apărării Naţional Creştine, Partidului Naţional Creştin, Mişcării Legionare
(cunoscută în diverse etape şi sub numele de Legiunea Arhanghelului Mihail sau
Garda de Fier).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><b>Concluzii:</b> conform Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească ucişi în timpul Holocaustului nu a putut fi stabilit cu precizie absolută. Concluzia Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România în acest sens este:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">-
Între 45 000 şi 60 000 de evrei au fost omorâţi în Basarabia şi Bucovina de
către trupele germane şi române în 1941.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">-
Între 105 000 şi 120 000 de evrei români deportaţi au murit ca rezultat al
expulzărilor în Transnistria.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">-
În regiunea Transnistriei, între 115 000 şi 180 000 de evrei locali au fost
lichidaţi (în special la Odessa şi în districtele Golta şi Berezovca).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">-
Cel puţin 15 000 de evrei din Regat au fost ucişi în pogromul de la Iaşi şi ca
urmare a altor măsuri antievreieşti.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">-
Aproximativ 132 000 de evrei au fost deportaţi la Auschwitz, în perioada
mai-iunie 1944, din nordul Transilvaniei, stăpânit de Ungaria.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">-
Au murit, de asemenea, o mare parte dintre romii deportaţi. Din cei 25
000 de romi (jumătate dintre ei copii) trimişi în Transnistria, aproximativ 11
000 au pierit. Comunităţi rome nomade vechi de secole au dispărut pentru
totdeauna.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>O ultimă concluzie, este aceea că, acest genocid în masă împotriva unui popor sau a unei etnii, aşa cum a fost supus</i><i>ă</i><i> la moarte poporul evreu şi etnia romă, într-o Românie în care drepturile omului erau garantate de Constituţie si nu numai, este o pată uria</i><i>ş</i><i>ă</i><i> de ruşine în paginile istoriei contemporane a României.</i></div>
<h4 style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></h4>
<h4 style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></h4>
<h4 style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Recenzie realizată din diferite lucrări de specialitate ale istoricilor: Ioan Scurtu, Cornel Sigmirean etc., şi este rezultatul colaborării dintre Arhivele Naţionale ale României, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme. (Prof. istoric/jurnalist - Ovidiu Czinka)</span></h4>
</div>
</div>
<!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F3.bp.blogspot.com%2F-x1XQCsqSlHk%2FU6WL-dMBm3I%2FAAAAAAAAAMc%2FcUEB9neuJv8%2Fs1600%2Freg.png&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvXTD8DCasxYbyVu13dH6YMGMYvIqAMyvs1-D9MmskIVSC8CVR9rg8VPp2gjZCZeqv-UC8_c6F70B94cdLQLu6pa5YnWNa1Q5AVdu_3Wjlxk94PNaHzgKaulfa5ax0-1RP6Dl0rxnP-HCK/s1600/reg.png" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F2.bp.blogspot.com%2F-5Qjm5j8tfDY%2FUeAZ8rla7DI%2FAAAAAAAAAHM%2FwjMfJiVctQA%2Fs640%2Fevrei_spala_curtea_chesturi.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisXKzucGCwJF6rDyXCaBWBMRUYn-37nQW_1LOO1Htwhnx4Z1nN0WnwRpRJpyrlNRvuhJL2FuRi1yNYenY_LXmgKtcWrTV-G4bETyw1fLc0MfgEmYY41UUSYvA6VSueRKLPbfVyDq1A01f5/s640/evrei_spala_curtea_chesturi.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F2.bp.blogspot.com%2F-fA8Y-ehR1KM%2FU6WI3h_IdKI%2FAAAAAAAAAMQ%2FVWXIOreToOE%2Fs1600%2FUntitled.png&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz5gvIxDoQv3YGs85kCo422865wQ8prjghY0ZIPcOUTJ2xFSfomCQ1PultdZylVrUDqdbWmJI1TLkwfBynRTCXsMdmAc0amyLJXhwoELa-zcLZq-AEVvGg61yTtGNAA11rfm70TS5cCu-K/s1600/Untitled.png" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-FpzkP7V1F8g%2FUeAqQ4HHXhI%2FAAAAAAAAAJw%2Fstw693wEZ2c%2Fs400%2Fauschwitz_oly.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKquUHL3Pzia-RJRcxPmlXPJHQUg_Zkn6jkdDk3Zhtwa2giceXD7J8P_4c31eZvv64sHKA0x7swoO_4CIC8FV00xRSUYQ6xzQE4PU7zwG1-NzLAoV1aPAtR8Fg7mKYPTZ8pcwSyoNYzR-G/s400/auschwitz_oly.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-nLmYqxwXxCc%2FUeAa9Yca0FI%2FAAAAAAAAAH0%2FprsPbTCVnWg%2Fs640%2FHolocaust-in-Romania-35.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQSrCGzEGUGfQGizH7fB32ghG4YKk0UR9WwtPhsFIvqMUCaMksvTJobqadOPEmaBVbP7RnJ3OIQCK1OPkJl3vp__LXw7c9N0WTlfLsufHwcXgJO9Gp82qUuIXouKq3jRMRJWJl8YvKLOIr/s640/Holocaust-in-Romania-35.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-0Fo6VCfOxU8%2FUeAhX4s5vwI%2FAAAAAAAAAIo%2FuZ-Jhwfw9yQ%2Fs640%2Fa.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizD2nubqqNQg5ChVc4gNdWMCKaNh69ztr07AWynlo3fenxzxka_AQ-xRJemt0C6CLEWMu4iE1PzZQSRltsphraWueToHwK6WmDnt7kKnkmp4nOFdgTIPZ4W5GP4vUvliX7IEFWEsB0d9og/s640/a.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F4.bp.blogspot.com%2F-1WOIuZVBFwE%2FUeAitC9SCNI%2FAAAAAAAAAI4%2FIl1dcIvsCxk%2Fs640%2Ftiraspol-1-640x384.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB4HA_Q5supx5u2fck56B9qst6-JCwylbhvxSSiU0VsmM-9fI1MjMkbQUsJo6rdaHyZfc6rzj9uUHL4IKVRisJ3V5gYutzz0Y3DSEIsYMAwV1jd_tBuriQtQPLd6WFteLnuXZ-4Vtji9kf/s640/tiraspol-1-640x384.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F2.bp.blogspot.com%2F-N7Knhg3stBw%2FUeAa10yPz3I%2FAAAAAAAAAHc%2FtC-wBhtVpPg%2Fs640%2F27426.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4GbXt2o_vn0TZtaHDoMb7dw94ZTt4EmbHgB6IRLAJ1G8hOgTwkc5vaxdHoJSiQpsEXzgg8A_JZDHa95yN0uA43WV7EwGRil0I_ujSBvkkIHu1w-8i7lPRCGfhjp1ETNJGVB3ZErYtsxyq/s640/27426.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F3.bp.blogspot.com%2F-guS5y1sAyso%2FUeAkl0yfO3I%2FAAAAAAAAAJI%2FvuiyO0laSn0%2Fs640%2F3150_32.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg17IyHB3oPmtyVw1eHzO8QOTkr5mJAmU9At6Bd6ZasSleLGsd-onxV0de2_4mHrs7tXzPlHVmcMOiBTpK18rvs6GOrfmosSQKg8M6UWJZRIc9pbW0NtUcGgbqrAiQhtiuiK5uhziS0-gVe/s640/3150_32.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F4.bp.blogspot.com%2F-iVbQww24GV4%2FUeAncZ4HYDI%2FAAAAAAAAAJY%2Fs-mwzkfVfHw%2Fs640%2Fdeportati-pe-rampa.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGDkS72pqeEwA5jmOttcSpfOpjXSaSLZlFNyGPwtDLnxlMmj-xtpCSo4rcpt4GqEfFEocs2OTYBTXD0kQqZWfmdg0De0DRqQUaPrAly5bB3TAQk6HrHvAoea262l7R5UT2QMDz-BNHKW6-/s640/deportati-pe-rampa.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F3.bp.blogspot.com%2F-EEZkOXIx-UU%2FUeAa6o1LHjI%2FAAAAAAAAAHs%2FUSwTluNBttU%2Fs400%2FJews%2Bfrom%2BBessarbia%2Bawaiting%2Bdeportation%2Bto%2BTransnistria.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtiu6GVuPxBgzBF51gNEcmaSQSUVH8iFyRvdMvVGei1H7j6a1lopls0O2nj-FZcgdEmDPlKQZ0JxZPUVspXQePlhLQ3-_PSHtUT9jHPGs9CXZbZpR4bXUzH_SNr0hddubwaeVKP-zF62aY/s400/Jews+from+Bessarbia+awaiting+deportation+to+Transnistria.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-0WqiOcE5oVw%2FUeAbSfPMSWI%2FAAAAAAAAAIM%2F5amRrzUvL9s%2Fs640%2FPogromul%2Bde%2Bla%2BIasi%2B2.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlWCznC60uTW7H-uYZbtZM6MS25CZ3B8QTgIdiIhXjYXGI0kJFLJ4uiv3gI73yCjZeSirLdvWGCcJiCjj3Jh9odEoG14-_APteLiEX6O185yNP0pENWpc_65kZsGk1_eeh0X1-4g0vMvE9/s640/Pogromul+de+la+Iasi+2.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F2.bp.blogspot.com%2F-aa-Kzb3dObo%2FUeAg09av1JI%2FAAAAAAAAAIg%2FEiWhOgFwyBE%2Fs320%2FHolocaust-in-Romania-46.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP18KgqVDAqXto6qcoVEO6mfTUIO0Czxbyw6Sun9Dc3blxA72mGaf4fkc1ph1OGGt1UDTnoi-XIiogan9RaO4NzSJQXLWAjNBPBgU6Zs-_b0flGGvk-5ameybqYf16tgXgWpXrhqPAVJNq/s320/Holocaust-in-Romania-46.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-dpD3b-jqnX8%2FUeAbF37kGKI%2FAAAAAAAAAH8%2FSwEodNPyPA8%2Fs640%2FZiua%2BHolocaustului.gif&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0b89iDxYDe0eat3aqKSUIzWxZVIVFH4BPE8caKt1M1VS28A9fK7LWM7hlNmjcZ6sAb_44VWpBygc0gMj60B7vr34Ma71Z-Y29d7D0b6zMAqW_0szQkzhqaZGBvh91N_Jo7hukSC7oVB8Z/s640/Ziua+Holocaustului.gif" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F4.bp.blogspot.com%2F-oP9AblUdfqk%2FUeAbKn7vrjI%2FAAAAAAAAAIE%2FFuNHq8uH49A%2Fs640%2Frhol%2B%2525281%252529.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4Td6UPu2kUXCg79SHEEyUJJrEyUMUKUe6PxkwZ7T49JU1HoMo8aid7ysVpjmpGPgZQ3Lsc9i-tsvV7WSEHx9i_dHFMQPtGVRdxHhOt_3YDkb_I1yhKUD4ymprz8u8EBm5Vhrb0Ylo9Gxz/s640/rhol+%25281%2529.jpg" -->Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-82830453760311932702013-07-12T06:59:00.000-07:002014-06-21T13:53:07.957-07:00REGATUL ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL PENTRU RECUCERIREA BASARABIEI ȘI A BUCOVINEI DE NORD<h2 style="margin: 12pt -30.2pt 3pt -13.5pt; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIhaDKK0xNh1Oc9tEJpbL41ftAQpf1PWGpu0xl0Gjg5bUtS_WkQ-7pqNl0fkWqctp9lzVJSHOuONqAMeiKuwMSogUSO9n4SSdV1WvCnIoYKcukkxpFWU2-skJ5sAcgD4txVDilW-d8x6E8/s1600/militari-romani-pe-frontul-de-est-3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIhaDKK0xNh1Oc9tEJpbL41ftAQpf1PWGpu0xl0Gjg5bUtS_WkQ-7pqNl0fkWqctp9lzVJSHOuONqAMeiKuwMSogUSO9n4SSdV1WvCnIoYKcukkxpFWU2-skJ5sAcgD4txVDilW-d8x6E8/s1600/militari-romani-pe-frontul-de-est-3.jpg" height="200" width="125" /></a></h2>
<h2 style="margin: 12pt -30.2pt 3pt -13.5pt; text-align: center;">
<b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="font-size: 14pt;">AL DOILEA RAZBOI MONDIAL </span></b><b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: x-large;"><span lang="X-NONE" style="font-size: 14pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="font-size: 14pt;">I REVENIREA BASARABIEI </span></b><b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: x-large;"><span lang="X-NONE" style="font-size: 14pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="font-size: 14pt;">I A BUCOVINEI DE NORD LA REGATUL ROMÂNIEI ÎN VARA ANULUI 1941. </span></b><b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: x-large;"><span lang="X-NONE" style="font-size: 14pt; text-transform: uppercase;">ELIBERAREA BASARABIEI </span></b><b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: x-large;"><span lang="X-NONE" style="font-size: 14pt; text-transform: uppercase;">Ş</span></b><b style="font-family: Euphemia, sans-serif; font-size: x-large;"><span lang="X-NONE" style="font-size: 14pt; text-transform: uppercase;">I NORDULUI BUCOVINEI</span></b></h2>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<br />
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<i>Partea a II-a</i><br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord, Cadrilaterului şi a nord-estului Transilvaniei, a generat în rândul românilor un sentiment de adâncă frustrare, revoltă şi amărăciune. Cu toate că pierderile teritoriale impuse României nu aveau nici o legătură cu regimul politic intern, resentimentele opiniei publice s-au răsfrânt asupra suveranului, care-şi asumase toată puterea, răspunderea directă a politicii interne şi externe, începând cu februarie 1938.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -3.2pt; text-align: justify;">
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Conştient de izolarea în
care se afla, Carol al II-lea a încercat o ultimă soluţie, încredinţând la 4
septembrie 1940 formarea noului guvern, generalului Ion Antonescu. Carol dorea
să folosească legăturile lui Antonescu cu Garda de Fier pentru o reconciliere
între liderii acestora şi tron, relaţiile bune cu naţional-ţărăniştii şi
naţional-liberalii pentru a neutraliza opoziţia la dictatura regală şi
contactele sale strânse cu membrii legaţiei germane de la Bucureşti pentru a
demonstra ataşamentul ferm al româniei la noua ordine a lui Hitler în Europa,
cu scopul de a asigura sprijinul Germaniei faţă de regele ei şi independenţa
politică a ţării. Dar Carol a făcut o gravă eroare de calcul. El nu a perceput
amploarea ambiţiilor lui Antonescu şi nici profunzimea urii sale faţă de rege.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><o:p></o:p></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="FR" style="font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: FR;"><span lang="RO"> </span></span><br /> Noul premier s-a gândit iniţial la un guvern de coaliţie. Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc, şi alţi lideri au pus o precondiţie: abdicarea regelui Carol al II-lea. A doua zi, la 5 septembrie, Antonescu solicită şi obţine de la rege puterea deplină, În aceeaşi zi, Antonescu i-a cerut regelui să părăsească ţara. Carol a ezitat, dar, în final, a cedat unui ultimatum din partea lui Antonescu în sensul că, dacă nu abdică imediat, viaţa sa va fi în pericol, iar ţara va fi sfâşiată de un război civil şi confruntată cu ocuparea de către o „putere străină”. La 6 septembrie, Carol al II-lea a renunţat la tron în favoarea fiului său de 19 ani, Mihai, şi a doua zi a părăsit ţara. În acele momente grele pentru ţară şi de criză pentru monarhie, Antonescu se pare că a luat în calcul posibilitatea abolirii monarhiei.- În contextul crizei politice în care se afla România în urma pierderilor teritoriale din iunie, august şi septembrie 1940, puterea politicã a fost preluatã de generalul Ion Antonescu, devenit ,,Conducãtorul Statului’’. La 23 noiembrie 1940, România a aderat la Pactul Tripartit (Germania, Italia şi Japonia).<br /> În ziua de 22 iunie 1941, generalul Antonescu a angajat armata României în rãzboiul declanşat de Germania împotriva Uniunii Sovietice.<span style="font-size: 14pt;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -3.2pt; text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjemwyaeUe5vFpfOka5KSaEY_4b4m2DbXOmObfzgoHLbMlv8FwQm3hecvDApM-NutKH_lSegX33U-OZK3fYD6JPPdtCeiUfm4N4aCjTKEuKaL_O5KPcNCIVotXhvAf0pE1J8GurJq3Mnsb2/s1600/Ordin-catre-Armata11.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjemwyaeUe5vFpfOka5KSaEY_4b4m2DbXOmObfzgoHLbMlv8FwQm3hecvDApM-NutKH_lSegX33U-OZK3fYD6JPPdtCeiUfm4N4aCjTKEuKaL_O5KPcNCIVotXhvAf0pE1J8GurJq3Mnsb2/s1600/Ordin-catre-Armata11.jpg" height="640" width="462" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div style="text-align: center;">
<b>Ordinul Mareșalului Ion Antonescu către Armata Regală Română 21 iunie 1941 </b></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> La 27 iulie 1941, teritoriile româneşti rãpite de U.R.S.S. au fost reintegrate în graniţele României. În august 1941, generalul Antonescu a fost înãlţat de regele Mihai I la gradul de Mareşal, la rândul sãu, regele Mihai primise acest grad din partea lui Antonescu în mai 1941.</span></div>
<div>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6yK4UCohCmKNhviNia0PkpJF4GBoxfQhyw6F6R0yNifXtf4tweQcRV7mNUxKu6h8skbGs3FkG48Lavqm1V3cgIzukPuHn-6aiZwJFBHtXTv-toUnWfkqWsGncVswQEVDEn9NyKwrPoSrf/s1600/Armata_romana_defileza_la_Chisinau.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6yK4UCohCmKNhviNia0PkpJF4GBoxfQhyw6F6R0yNifXtf4tweQcRV7mNUxKu6h8skbGs3FkG48Lavqm1V3cgIzukPuHn-6aiZwJFBHtXTv-toUnWfkqWsGncVswQEVDEn9NyKwrPoSrf/s640/Armata_romana_defileza_la_Chisinau.jpg" height="425" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="font-size: small;">Intrarea Armatei Regale Române în Chișin</span></b><b><span style="font-size: small;">ă</span></b><b><span style="font-size: small;">u, după reocuparea</span></b><br />
<b><span style="font-size: small;"> Basarabiei de către Armata Română, iulie 1941</span></b></td></tr>
</tbody></table>
</div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Dupã 27 iulie 1941 a început o etapã nouã, acea a rãzboiului purtat dincolo de Nistru. Cu mari pierderi, armata românã a cucerit Odessa în octombrie 1941. Apoi, Antonescu a retras cea mai mare parte a armatei de pe front, considerând cã obiectivul urmãrit a fost îndeplinit, dar la solicitatarea lui Hitler a trebuit sã continue rãzboiul pe teritoriul Uniunii Sovietice.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> La 16 iulie 1941, trupele romane au intrat în Chişinău. În ziua
de 25 iulie a fost eliberat ultimul punct deţinut de către sovietici pe malul
drept al Nistrului – oraşul Cetatea Albă. Astfel, teritoriile romaneşti răpite
de U.R.S.S. în iunie 1940 au fost <b>reintegrate </b>în graniţele
României, în luptele pentru eliberarea Basarabiei, a părţii de nord a Bucovinei
şi a ţinutului Herţa, forţele terestre române au înregistrat 4.112 morţi,
12.129 răniţi, 5.506 dispăruţi.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
La 21 august 1941, generalul Antonescu a fost avansat de regale
Mihai la gradul de <b>mareşal; </b>la rândul său, regele primise
acest grad din partea lui Antonescu la 10 mai 1941. în timpul retragerii din
nordul Bucovinei şi din Basarabia, sovieticii au provocat imense distrugeri de
bunuri materiale şi spirituale. Dezastrul din cele două ţinuturi părăsite de
ruşi era impresionant: câmpuri paraginile, nici o întreprindere în stare de
funcţionare, firele telefonice distruse, şosele impracticabile, fântâni otrăvite,
căi ferate arate cu pluguri speciale pentru a li se distruge terasamentele,
scoli pustii, biserici fumegânde.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
Ion Antonescu voia să facă din Basarabia o provincie model. O cunoştea
bine, căci înainte de 1940 deţinuse aici funcţii importante pe linie militară.
La 29 iunie 1941, conducătorul statului a semnat decretul-lege cu privire
la <b>organizarea Basarabiei şi Bucovinei, </b>în concepţia
guvernanţilor de la Bucureşti, se constituiau două provincii separate; ele
urmau să fie administrate direct de guvern şi subordonate conducătorului
statului; aveau buget propriu; erau conduse de câte un guvernator, care
reprezenta autoritatea supremă a provinciei respective.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
Administraţia românească s-a instalat la Chişinău în ziua de 20 iulie
1941. Prin decretul din 4 septembrie 1941, generalul Constantin Voiculescu a
fost numit guvernator al Basarabiei, iar generalul Corneliu Calotescu
guvernator al Bucovinei. Guvernatorul era investit cu atribuţii atât civile,
cât şi militare, în subordinea sa se afla un secretar general, care dirija
practic întreaga echipă executivă.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
Fiecare sector era condus de un Directorat, care rezolva problemele
curente şi era structurat pe următoarele secţiuni: Afaceri, Administraţie,
Finanţe, Agricultură şi Domenii, Economie Naţională, învăţământ şi Culte.
Basarabia era împărţită în 9 judeţe: Bălţi, Cetatea Albă, Cahul, Chilia,
Ismail, Lăpusna, Orhei, Soroca, Tighina. Bucovina forma un tot unitar şi
cuprindea iniţial judeţele: Câmpulung, Cernăuţi, Rădăuţi, Storojineţ, la care
s-a adăugat apoi Hotinul din Basarabia.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
Judeţele erau administrate de prefecţi, iar plasele - de prim-pretori. Plasa
era celulă administrativă, iar comună - persoană juridică, cu buget propriu.
Atât prefectul, cât şi prim-pretorul trebuiau să fie titraţi (să aibă studii
universitare).</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
Prin acelaşi decret-lege din 4 septembrie 1941, guvernul român a anulat
efectele ucazului sovietic din 8 martie 1941, astfel că toţi locuitorii
Basarabiei şi nordului Bucovinei şi-au recăpătat cetăţenia romană.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
Au urmat <b>reconstrucţia Basarabiei şi nordului Bucovinei, </b>vindecarea
rănilor ocupaţiei şi ale războiului. O<b> </b>atenţie deosebită a fost acordată
agriculturii, în toamna anului<b> </b>1941 s-au însămânţat aproape toate
suprafeţele arabile şi<b> </b>s-au efectuat lucrări de îndiguire a
ostroavelor Dunării. S-au<b> </b>luat măsuri în vederea creşterii
numărului de animale, în<b> </b>domeniul industriei s-au întreprins acţiuni
care să asigure<b> </b>relansarea producţiei, în decursul celor trei ani
de<b> </b>administraţie românească, prin eforturile conjugate ale<b> </b>localnicilor
şi specialiştilor din patria-mamă, se refăcuseră<b> </b>şi, în bună parte,
se modernizaseră, cu utilaje germane,<b> </b>1.037 unităţi industriale, cu
o capacitate de cel puţin cinci<b> </b>cai-putere şi având minimum zece
lucrători.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="X-NONE"> Guvernatorul Basarabiei a luat măsuri
pentru a redresa viaţa comercială. În domeniul finanţelor s-a aplicat un regim
de înlesnire a plăţii taxelor şi impozitelor, în </span>scopul refacerii
factorilor productivi. S-au reparat drumurile şi podurile, introducându se
mijloace cât de cât moderne de transport.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> În
învăţământ a fost reconstruită şi sprijinită reţeaua de scoli naţionale, în
septembrie 1941, în Basarabia funcţionau 25 de licee teoretice cu 6.740 locuri,
39 de scoli practice cu 8.160 locuri şi 2.266 şcoli primare.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="X-NONE"> Prin decretul din 19 august 1941, regiunea
dintre Nistru şi Bug <b>(Transnistria) </b>era pusă sub administraţie
civilă românească. Guvernator <i>al </i>Transnistriei a fost numit
profesorul universitar Gheorghe Alexianu. S-au purtat tratative germano-române
privind administrarea acestui teritoriu. Germanii doreau că frontiera de nord
a </span>Transnistriei să urmeze linia Moghilev-Iampol-Rabniţa. Dar Antonescu
a cerut şi a obţinut o linie mai avansată: Hotin- Vasiliuţi-Rabniţa (cu oraşele
Moghilev şi lampol).</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Conducătorul statului nu urmărea anexarea
Transnistriei la România, ci doar crearea unui teritoriu - tampon între spaţiul
romanesc şi cel rusesc (ucrainean).</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> La 30 august 1941, la
Tighina, s-a semnat o convenţie romano-germană privind asigurarea,
administrarea şi exploatarea economică a teritoriului dintre Nistru şi Bug.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">
</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="X-NONE"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În Transnistria, căile ferate erau puse sub
conducerea comandamentului german. După ocuparea Odessei, România a încercat o
reconstrucţie a Transnistriei. Aceasta urma să fie populată cu romani aflaţi în
enclavele din Ucraina, Crimeea, Caucaz (cei mai mulţi deportaţi anterior din
Basarabia de sovietici). În Transnistria au fost evacuaţi numeroşi evrei, mai
ales din Basarabia şi Bucovina, care au murit în timpul holocaustului
(octombrie 1941 -octombrie 1942).</span></span></div>
</div>
<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPg-eX3NrezyK04vXH6caA2gCUgSzV9S8p3Ugn7CPcZeefPaKxNcgPrw8eIT3QWJfXFoGNtWRDwe1K4zlEOK6nOrQ1J2qtVB2wC0-E_5xZNB389VZRfcS9Kek2pKM6hrBo7dgwBkp4QBXt/s1600/images.jpg"><img border="0" height="289" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPg-eX3NrezyK04vXH6caA2gCUgSzV9S8p3Ugn7CPcZeefPaKxNcgPrw8eIT3QWJfXFoGNtWRDwe1K4zlEOK6nOrQ1J2qtVB2wC0-E_5xZNB389VZRfcS9Kek2pKM6hrBo7dgwBkp4QBXt/s400/images.jpg" width="400" /></a></div>
<b></b><br />
<div style="text-align: center;">
<b><b>Majestatea Sa Regele Mihai și Mareșalul Ion Antonescu în vizită pe frontul din est, </b></b></div>
<b>
</b>
<div>
<div style="text-align: center;">
<b>vara anului 1941 </b></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Participarea la luptele de dincolo de Nistru a fãcut ca România sã intre în stare de rãzboi cu Marea Britanie (decembrie 1941) şi S.U.A. (iunie-1942). În bãtãlia de la Stalingrad (septembrie 1942 –februarie 1943) trupele române au suferit mari pierderi materiale şi umane. Dupã insuccesul de la Stalingrad şi retragerea din Caucaz, armata românã a dus lupte grele în Crimeea (octombrie 1943-mai 1944 ).</span></div>
</div>
<div>
<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoZfCEKtn3oNUXQS5-2GdTUqhM3AnbsfBHG1UcoIx5cdD0miYHSR7o_oJK9Ceu0sYJNB133QonV046ljxgnnBYxgds3HKf7cjEE1Rxwefk-L0s4v9TA4Eq8m8vV_OMFm6N02o4xIO1TS7g/s1600/3.bombardiere_ju_88_romanesti_pe_frontul_de_est_in_anul_1943.jpg"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoZfCEKtn3oNUXQS5-2GdTUqhM3AnbsfBHG1UcoIx5cdD0miYHSR7o_oJK9Ceu0sYJNB133QonV046ljxgnnBYxgds3HKf7cjEE1Rxwefk-L0s4v9TA4Eq8m8vV_OMFm6N02o4xIO1TS7g/s640/3.bombardiere_ju_88_romanesti_pe_frontul_de_est_in_anul_1943.jpg" /></a> <br />
<div style="text-align: center;">
<b>Forțele Aeriene Regale Române - Bombardiere românești pe frontul din est, vara anului 1943 </b></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> În martie 1944, trupele sovietice au ajuns la Nistru, şi au pãtruns în nordul Moldovei. Participarea Armatei Române în operațiuni militare dincolo de frontiera de pe Nistru se exolică prin considerente militare, dar și politice (convingerea lui Ion Antonescu că în schimbul sprijinului economic și militar oferit de Regatul României, Germania va retroceda țării noastre Transilvania de nord-vest.) </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> În luptele de pe cotul Donului și de la Stalingrad, trupele române au suferit pierderi grele, ceea ce a provocat nemulțumirea opiniei publice. Astfel la Stalingrad, armata română a pierdut peste 150.000 de oameni. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Teritoriul dintre Nistru și Bug (Transnistria) a intrat în administrația românească (august 1941- ianuarie 1944). Acest teritoriu a fost utilizat pentru deportarea evreilor și țiganilor, unul din aspectele negative ale participării României la cel de al II-lea război mondial.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -3.2pt; text-align: justify;">
<br />
<div style="text-align: center;">
<b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWg6qg6kD1lXeYAIZnSeO3it8aaySAklZYBc3yy5kKuMO2XjLhEBbhaKqpxnmgrpyIJkC4uK-qXlZLbaMhIQK0WmUd3te5_SD9a0l96uErIesVkTswUikOOB3Oafig2L-fU6u-_tP761pW/s1600/transnistria.jpg"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWg6qg6kD1lXeYAIZnSeO3it8aaySAklZYBc3yy5kKuMO2XjLhEBbhaKqpxnmgrpyIJkC4uK-qXlZLbaMhIQK0WmUd3te5_SD9a0l96uErIesVkTswUikOOB3Oafig2L-fU6u-_tP761pW/s640/transnistria.jpg" /></a> </b></div>
<div style="text-align: center;">
<b>Deportarea evreilor din Basarabia în Transnistria. În imagine se văd evrei deportații însoțiți de soldați români înarmați </b></div>
<br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Pericolul transformãrii ţãrii în teatru de rãzboi devenise iminent. U.R.S.S. a transmis guvernului român condiţiile de armistiţiu ,dar Antonescu, considerându-le inacceptabile, le-a respins (aprilie 1944). Începând din 4 aprilie 1944, oraşul Bucureşti, Valea Prahovei, şi alte zone din România au fost bombardate de aviaţia americanã şi de cea englezã, provocând mari pierderi materiale şi umane.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -3.2pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -3.2pt; text-align: justify;">
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> La sfârşitul anului 1943, Aliaţii occidentali au acceptat
propunerea lui Maniu privind trimiterea unui reprezentant al opoziţiei pentru a
negocia direct cu puterile occidentale. Maniu şi colaboratorii săi l-au trimis
pe prinţul Barbu Ştirbei, în februarie 1944, la Cairo, unde se afla statul
major al Comandamentului Aliat pentru Orientul Mijlociu.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> In
aprilie 1944, negocierile între Ştirbei şi Aliaţi au ajuns într-un punct
critic. Uniunea Sovietică a început să-şi asume un rol tot mai activ pe măsură
ce armatele sale au ajuns la Prut şi erau pe punctul de a intra adânc în
România. Pentru a grăbi capitularea României, Molotov a anunţat la 2 aprilie că
Uniunea Sovietică nu urmărea să dobândească nici un teritoriu românesc sau să
modifice sistemul social din ţară. La 12 aprilie, reprezentantul sovietic la
Cairo i-a prezentat prinţului Ştirbei condiţiile sovietice minime, elaborate
după consultări cu guvernele britanic şi american pentru încheierea
armistiţiului. Ele au fost comunicate lui Ion Antonescu şi Iuliu Maniu prin
diplomaţii români de la Ankara. Se cerea ruperea totală de Germania şi lupta
comună a armatelor române împotriva Germaniei ; restabilirea frontierei
româno-ruse din 22 iunie 1941 ; plata despăgubirilor către Uniunea
Sovietică ; eliberarea tuturor prizonierilor de război aliaţi, mişcarea
nestingherită a Armatei Roşii pe teritoriul României, anularea dictatului de la
Viena şi sprijinul sovietic pentru revenirea la România a nordului Ardealului.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> La
15 mai, guvernul Antonescu a respins condiţiile Aliaţilor, considerându-le o
capitulare în faţa Uniunii Sovietice. Maniu a răspuns la 19 aprilie cu
contrapropuneri. Insista ca nici o armată străină să nu aibă permisiunea de a
intra în ţară, cu excepţia cazului în care erau invitate. La 10 iunie a
acceptat formula de armistiţiu, cuprinsă în cele şase puncte. Dar hotărârea a
comunicat-o prin Cairo, pentru a se asigura că Marea Britanie şi
Statele Unite erau parteneri cu puteri depline în orice înţelegere.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Insă
la mijlocul lunii mai, hotărârile care afectau dezvoltarea politică a
României, fuseseră deja luate. Guvernele britanic şi sovietic au căzut de acord
să împartă Europa de Sud-Est în zone Europa de Sud-est în zone militare
operative. Britanicii, care luaseră iniţiativa, au propus ca Grecia să se afle
în zona lor, iar România în zona sovietică. Apoi au întrebat guvernul american
dacă poate accepta acest plan. Inainte de a se primi vreun răspuns,
la 8 iunie, Churchill a propus ca Bulgaria să fie inclusă în zona sovietică iar
Iugoslavia în cea britanică. Roosvelt şi-a dat acordul pentru acest angajament.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> In
ţară partidele politice care se opuneau războiului şi dictaturii lui Antonescu,
Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat
şi Partidul Comunist, au pus bazele Blocului Naţional Democrat.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Obiectivele
Blocului erau : răsturnarea dictaturii antonesciene şi înlocuirea acesteia
cu un regim democratic, retragerea din axă şi sprijinirea totală a efortului de
război, încheierea imediată a unui armistiţiu cu Aliaţii.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Situaţia
a ajuns la un punct critic o dată cu ofensiva sovietică iniţiată la 20 august
pe frontul românesc. Armata roşie a străpuns poziţiile defensive în câteva
locuri. Pentru România situaţia era foarte gravă. Dacă trupele sovietice
pătrundeau prin linia de apărare Focşani-Galaţi între Carpaţi şi Dunăre, soarta
ţării era pecetluită definitiv .</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Dar,
Antonescu ezita să încheie armistiţiul cu ruşii, să încheie “ pact cu
diavolul”.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> In
aceste condiţii, opoziţia în cooperare cu regele Mihai, a hotărât ca înlăturarea
lui Antonescu să se întâmple la 26 august. </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;">Precipitarea evenimentelor a schimbat data
evenimentelor.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> </span></b><b><span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"><i>23
august 1944</i></span></b><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<b><span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> </span></b><span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;">În
după amiaza zilei de 23 august, mareşalul Antonescu a fost convocat la Palat
pentru a-l informa pe rege despre mersul războiului. Regele i-a cerut să
declare, imediat şi fără ştirea germanilor, că acceptă imediat încheierea armistiţiului.
Când Antonescu a refuzat să accepte încheierea imediată a armistiţiului, regele
a ordonat arestarea lui şi a lui Mihai Antonescu, care îl însoţise. Au fost
chemaţi la Palat şi ceilalţi colaboratori ai regelui şi arestaţi. Apoi regele,
exercitându-şi prerogativele constituţionale, l-a numit prim-ministru pe
generalul Constantin Sănătescu. Acesta la rândul său, a numit guvernul, format
în mare parte din ofiţeri, dar îi includea şi pe Maniu, Brătianu, Constantin
Titel Petrescu şi Lucreţiu Pătrăşcanu, care aveau rolul de a îndruma noul
guvern din partea BND. In seara aceleiaşi zile, la orele 22, radiodifuziunea
română a transmis proclamaţia regală ce făcea cunoscute poporului român
instaurarea unui nou guvern, încetarea războiului cu Naţiunile Unite şi
alăturarea armatei române coaliţiei antifasciste.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Armata
germană, la ordinul lui Hitler, a încercat să ocupe Bucureştiul. </span><span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;">Dar, până la 28 august,
trupele române au neutralizat pericolul german care ameninţa Bucureştiul. La 31
august în Bucureşti a intrat armata sovietică.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Armata
română s-a angajat în războiul antifascist. Incepând cu operaţiunile din
interiorul ţării imediat după lovitura de palat de la 23 august 1944 şi până la
9 mai 1945, eforturile militare angajate de România în războiul antifascist s-au
ridicat la aproape 540000 de oameni. </span><span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;">Aproximativ
170000 de ostaşi s-au jertfit pentru victoria asupra Germaniei. La 25 octombrie
1944 s-a încheiat bătălia pentru eliberarea Transilvaniei de Nord.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Războiul
s-a încheiat la 9 mai 1945. Nimeni cu excepţia Moscovei, nu ştia, cu
certitudine, care va fi drumul României. Cu toate că prin actul de la 23 august
s-a revenit la Constituţia din 1923, hotărâtoare pentru regimul politic din
România au devenit prevederile armistiţiului încheiat la 12 septembrie 1944 la
Moscova. Din ele au început să decurgă obiectivele politicii interne şi externe
ale României, considerate majore şi prioritare în faţa oricăror probleme.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Convenţia
de armistiţiu cu Naţiunile Unite. Prevederi şi urmări</span></b><b><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Ecoul
loviturii de Palat de la 23 august a fost, în ţară şi străinătate, în general,
pozitiv. Presa Naţiunilor Unite a elogiat fapta României, militarii au început
să socotească cu cât timp a fost scurtat războiul mondial (cu peste 200 de
zile), s-a calculat efortul economic şi militar al ţării în lupta împotriva
fascismului (1200000 dolari SUA la cursul anului 1938) şi 538536 militari
români participanţi la lupta împotriva fascismului, cu 66495 de oameni căzuţi
pe fronturi (morţi, răniţi şi dispăruţi), toate situând România pe locul al
patrulea în cadrul Naţiunilor Unite. In temeiul lor, prezidiul Sovietului
Suprem al URSS i-a decernat regelui Mihai, la 6 iulie 1945, cea mai înaltă
distincţie militară sovietică, Ordinul Victoria, iar preşedintele SUA, Harry
Truman, în mai 1947, Gradul de Comandor Şef al Legiunii de Merit.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> In
toată această vreme, România şi-a derulat istoria prin o continuă confruntare
între forţele politice interne prodemocratice şi cele procomuniste, în timp ce,
pornite pe drumul dezbinării, Anglia şi SUA ne abandonează, iar Rusia sovietică
dirijează şi favorizează drumul stângii spre putere. Pârghia a fost convenţia
de armistiţiu încheiată de România cu Naţiunile Unite în septembrie 1944, şi nu
în mică măsură « actul de vânzare cumpărare încheiat la Moscova »
(octombrie 1944) prin împărţirea Europei de Est şi Sud-Est în sfera de
influenţă al URSS în România era de 90 %, iar al Marii Britanii de abia 10 %
(cel mai mic raport faţă de Grecia de 10-90 %, Iugoslavia şi Ungaria de 50 la
50 % şi de Bulgaria de 75 la 25 % ) şi parafat la Yalta (în 4-11 februarie
1945).</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Convenţia
de armistiţiu a fost semnată la Moscova. Delegaţia română, formată din Lucreţiu
Pătrăşcanu, Ghiţă Pop, Ion Cristu, Barbu Ştirbei, Constantin Vişoianu şi
Dumitru Dămăceanu a sosit în capitala Rusiei cu 8 zile mai devreme (la 4
septembrie). Primirea lor de către ministrul de externe, Molotov a
avut loc abia peste 6 zile, când textul armistiţiului era deja stabilit.
Semnarea a avut loc în dimineaţa zilei de 13 septembrie, orele 5 de către
mareşalul Rodion Malinovski, împuternicit de guvernele Uniunii Sovietice, Marii
Britanii şi Statelor Unite ale Americii, şi cei patru delegaţi români.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> În
convenţie se recunoştea faptul că „de la 24 august 1944, ora 4 a.m. România a
încetat cu totul operaţiunile militare împotriva Uniunii Republicilor
Socialiste Sovietice, pe toate teatrele de război, a ieşit din război împotriva
Naţiunilor Unite, a rupt relaţiile cu Germania şi sateliţii săi, a intrat în
război şi duce războiul de partea Puterilor aliate împotriva Germaniei şi
Ungariei cu scopul de a restaura independenţa şi suveranitatea României”.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Potrivit
prevederilor convenţiei, guvernul român şi Înaltul Comandament al României
aveau obligaţia de a asigura armatelor sovietice şi ale celorlalţi aliaţi
înlesniri pentru libera lor mişcare pe teritoriul României, dacă acest lucru
era cerut de către situaţia militară, prin mijloacele lor de comunicaţie şi pe
cheltuiala lor, pe pământ, pe apă şi în aer. Acesta însemna punerea la
dispoziţia Înaltului Comandament Sovietic, pentru deplină folosinţă, pe durata
armistiţiului, a tuturor construcţiilor şi instalaţiilor româneşti militare
care ar putea fi cerute pentru nevoi militare, în completă bună stare şi cu
personalul necesar pentru întreţinerea lor.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Guvernul
român mai era obligat de a face, în mod regulat, plăţile cerute de Înaltul
Comandament Sovietic pentru îndeplinirea funcţiilor sale, să asigure pe
teritoriul României, precum şi mijloacele de comunicaţie; la fel şi staţiunile
generatoare de energie. Vasele de comerţ româneşti, atât cele care se găseau în
apele româneşti, cât şi cele aflate în apele străine, erau trecute sub
controlul operativ al Înaltului Comandament Sovietic, pentru folosirea lor în
interesul general al Aliaţilor.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> România
era obligată, în temeiul aceleiaşi convenţii, să plătească drept despăgubiri
Uniunii Sovietice, în decurs de 6 ani, suma de 300 milioane dolari, în mărfuri
(produse petroliere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime şi fluviale,
diverse maşini etc.).</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Alte
articole conţineau ce puneau sub controlul Înaltului Comandament Sovietic
tipărirea, importul şi răspândirea în România a literaturii, a periodicelor şi
în general a publicaţiilor, prezentarea spectacolelor de teatru şi de filme,
funcţionarea staţiilor de radio, poştă, telegraf şi telefon.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Convenţia
impunea, astfel, României un efort economic obişnuit pentru ţările învinse,
deşi prin participarea la război alături de Naţiunile Unite, ea devenea,
virtual, un partener, un aliat. Independenţa ţării, recunoscută tacit, era în
fond o realitate trunchiată prin subordonarea întregii economii războiului, nu
numai pentru susţinerea propriei armate, ci şi pentru a crea toate condiţiile
cerute de Înaltul Comandament Sovietic; era infirmată de întreg procesul de
înfeudare politică, desfăşurat concomitent cu aplicarea prevederilor Convenţiei
de Armistiţiu, devenit o realitate, mai ales după înlăturarea guvernului
Rădescu (februarie 1945).</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> Două
prevederi ale Convenţiei vizau direct problemele de frontieră ale României, cu
URSS şi Ungaria. Graniţa româno-sovietică era restabilită pe Prut, aşa cum a
fost impusă la 28 iunie 1940, iar hotărârile arbitrajului de la Viena, cu
privire la Transilvania, erau considerate inexistente. Aliaţii au fost de acord
ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) să fie restituită României, sub
condiţia confirmării prin Tratatul de Pace. În realitate, Nord-Vestul
Transilvaniei va rămâne sub administraţie provizorie a Armatei Sovietice până
în martie 1945. La 12 noiembrie 1944 administraţia românească a fost
obligată să se retragă, iar în locul ei s-a instaurat administraţia militară
sovietică. Conducerea Transilvaniei a revenit, la indicaţia sovieticilor,
Comitetului Naţional Democrat din Ardealuzl de Nord (CND), cu sediul la Cluj,
având în componenţă următoarele organizaţii şi partide politice :Partidul
Comunist din România, Partidul Social-Democrat, Frontul Plugarilor, Blocul
intelectualilor Democtaţi Români, M.A.D.O.SZ., Sindicatele Unite şi Gruparea
Evreiască Antifascistă. După un timp, CND şi-a schimbat denumirea în FND, iar
din ianuarie 1945 în Comitetul Central Consultativ din Cluj al FND din România.
Se preconiza şi alegerea unei Adunări Constituante cu funcţie de organ
legislativ. Transilvania era proiectată, în concepţia unora, să devină o
adevărată </span><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;">„</span><span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> republică </span><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;">”</span><span lang="FR" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"> independentă</span><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;">.
În martie 1945, în urma instalării guvernului Petru Groza, Transilvania a
revenit României.</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b><i>Recenzie realizată din diferite lucrări de specialitate şi este rezultatul colaborării dintre Arhivele Naţionale ale României, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme. (Prof. istoric/jurnalist - Ovidiu Czinka)</i></b></span></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F3.bp.blogspot.com%2F-YOUiO8aoEX0%2FUeAH-jqWjAI%2FAAAAAAAAAGk%2Fw3g026E6kQI%2Fs400%2Fimages.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPg-eX3NrezyK04vXH6caA2gCUgSzV9S8p3Ugn7CPcZeefPaKxNcgPrw8eIT3QWJfXFoGNtWRDwe1K4zlEOK6nOrQ1J2qtVB2wC0-E_5xZNB389VZRfcS9Kek2pKM6hrBo7dgwBkp4QBXt/s400/images.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F4.bp.blogspot.com%2F-pMlbYSAqBto%2FUeAITNKYnJI%2FAAAAAAAAAGs%2F3dDUyHpUbTQ%2Fs640%2F3.bombardiere_ju_88_romanesti_pe_frontul_de_est_in_anul_1943.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoZfCEKtn3oNUXQS5-2GdTUqhM3AnbsfBHG1UcoIx5cdD0miYHSR7o_oJK9Ceu0sYJNB133QonV046ljxgnnBYxgds3HKf7cjEE1Rxwefk-L0s4v9TA4Eq8m8vV_OMFm6N02o4xIO1TS7g/s640/3.bombardiere_ju_88_romanesti_pe_frontul_de_est_in_anul_1943.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-4zJDdv5V6oM%2FUeAKvX97_1I%2FAAAAAAAAAG8%2FSpnoUOuS0t0%2Fs640%2Ftransnistria.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWg6qg6kD1lXeYAIZnSeO3it8aaySAklZYBc3yy5kKuMO2XjLhEBbhaKqpxnmgrpyIJkC4uK-qXlZLbaMhIQK0WmUd3te5_SD9a0l96uErIesVkTswUikOOB3Oafig2L-fU6u-_tP761pW/s640/transnistria.jpg" -->Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-82239346912148486062013-06-28T09:57:00.000-07:002019-03-16T05:03:12.022-07:00REGATUL ROMÂNIEI ȘI ZIUA DE 28 IUNIE 1940 ÎN ISTORIA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI DE NORD<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;">
<br /></div>
<div style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;">
<div style="text-align: justify;">
<br />
<div style="text-align: start;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 17.25pt 0.0001pt 0in; text-align: center;">
<div align="center" style="margin: 0in 0in 0.0001pt;">
<a href="http://semnalplus.ro/wp-content/uploads/2013/07/basarabia.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://semnalplus.ro/wp-content/uploads/2013/07/basarabia.jpg" height="200" style="text-align: justify;" width="320"></a> <b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 14pt;">S</span></b><b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13.5pt;">TUDIU DE CAZ: REGATUL ROMÂNIEI ÎN ZIUA DE 28 IUNIE 1940.</span></b></div>
<b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13.5pt;">TRAGIC</span></b><b><span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 13.5pt;">Ă</span></b><b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13.5pt;"> RUPERE A BASARABIEI </span></b><b><span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 13.5pt;">Ș</span></b><b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13.5pt;">I A BUCOVINEI DE NORD FA</span></b><b><span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 13.5pt;">ȚĂ</span></b><b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13.5pt;"> DE PATRIA MAM</span></b><b><span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 13.5pt;">Ă</span></b><b><span style="font-family: "euphemia" , sans-serif; font-size: 13.5pt;"> ROMÂNIA</span></b><b><span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> </span></b><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><i><b><br /></b></i></span>
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><i><b><br /></b></i></span>
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><i><b> Partea a I-a</b></i></span><br />
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><i><b><br /></b></i></span></div>
</div>
<br style="text-align: start;" />
<div>
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">În 1917 s-au întemeiat, la Chişinău, Partidul Naţional Moldovenesc, Sfatul Ţării ca adunare reprezentativă în acest teritoriu, condus de Ion Inculeţ, şi Consiliul Directorilor, ca organ executiv. În decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat autonomia Republicii Democratice Moldoveneşti, declarată independentă faţă de Rusia la 24 ianuarie/6 februarie 1918. Preşedinte al Republicii a fost ales Ion Inculeţ. </span></div>
<div>
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a votat la Chişinău unirea Basarabiei cu România, Actul Unirii fiind promulgat de regele Ferdinand I în aprilie 1918.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Societatea Naţiunilor recunoscuse unirea republicii democratice Moldoveneşti cu România, iar Franţa şi Anglia garantaseră la 12 aprilie 1939 frontierele regatului României. În schimb, Uniunea sovietică recunoscuse oficial toate pierderile teritoriale ale Imperiului Ţarist între 1917 şi 1921, cu excepţia Basarabiei. Hotărârea Sfatului Ţării din 27 martie 1918 era socotită de autorităţile sovietice ca fiind o înscenare imperialistă. În 1924, sovieticii înfinţaseră în Podolia ucraineană o republică autonomă moldovenească de 8.000 km² pe care Ioan Sodrabs, zis Lăţiş, un comisar al lui Stalin, o declarase prefigurare a unei viitoare Românii socialiste, şi în care limba era scrisă în slove latine şi declarată română. Dar, din 28 februarie 1938, această formaţie politică devenise doar o bază pentru o viitoare anexare a Basarabiei, limba fiind de acum încolo declarată moldovenească, diferită de limba română, şi scrisă cu slove chirilice.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">La 23 august 1939, Europa a fost luată prin surprindere de semnarea, la Moscova, a pactului Ribbentrop-Molotov (sau Hitler-Stalin). Oficial era vorba de un pact de neagresiune între Germania şi URSS, dar în fapt, prin protocolul adiţional secret, s-au pus bazele împărţirii sferelor de influenţă în centrul şi estul Europei. În articolul 3 se prevedea: „În privinţa Europei Sud-Estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Cel de-al doilea război mondial avea să înceapă prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă la 1 septembrie 1939, la împărţirea celei dintâi luând parte din 17 septembrie şi URSS. România şi-a declarat neutralitatea în acel context, însă izolarea diplomatică a ţării era o realitate percepută de mulţi ca atare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">În 1940, România a cunoscut un dezagreabil dezacord între declaraţiile responsabililor politici şi faptele acestora. În contradicţie cu clamarea, în 1939-1940, a rezistenţei cu orice preţ împotriva oricărei agresiuni, în iunie 1940 graniţele statului român se prăbuşeau la Est. Şi aveau să se prăbuşească în câteva luni şi la Nord-Vest şi Sud-Est.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Însuşi Carol al II-lea declara la Chişinău, pe 6 ianuarie 1940, că România nu va ceda nicio parte din teritoriul său.Evidentul divorţ între vorbe şi fapte nu se înregistra pentru prima dată, şi nu avea să fie nici ultima oară. De fapt, în general discursurile liderilor politici români, s-au dovedit „baloane de săpun”. Fraze sforăitoare şi atât. Retorica nu a fost urmată de acţiune.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">În seara zilei de 26 iunie 1940 (miercuri), la ora 22,00, Gheorghe Davidescu, trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Moscova, a fost chemat de către V. M. Molotov, ministrul de Externe al URSS, care i-a înaintat un ultimatum. În preambulul notei, istoria şi realităţile etnice din Basarabia erau mistificate: „În anul 1918 România folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu Ucraineni, cu Republică sovietică ucraineană”. Sovieticii considerau că slăbiciunea lor militară era de domeniul trecutului, astfel încât sosise momentul rezolvării problemei Basarabiei, prin înapoierea acesteia. De asemenea, în nota ultimativă se aprecia că era necesară cedarea către URSS şi „a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în marea sa majoritate cu Ucraina sovietică prin comunitate de limbă şi compoziţiunea naţională”. Mai era găsită o „justificare” pentru această din urmă solicitare: „Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului şi populaţiei Basarabiei prin dominaţiunea de 22 ani a României în Basarabia.”</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">România a încercat în 27 iunie 1940 să afle care era poziţia Germaniei şi Italiei, să obţină medierea sau chiar ajutorul acestora. Ambele puteri au îndemnat însă România să cedeze. Aliaţii din Înţelegerea Balcanică, îndeosebi Iugoslavia şi Grecia, au îndemnat la rândul lor România să nu tulbure pacea acestei părţi de Europă. Faptul că aliaţii balcanici nu şi-au onorat angajamentele nu trebuie să surprindă prea mult. Şi România procedase asemănător în 17 septembrie 1939, când, deşi avea un tratat cu Polonia chiar împotriva unei agresiuni sovietice, nu a intervenit în favoarea acesteia atunci când URSS a atacat-o şi i-a ocupat jumătatea estică a teritoriului. În iunie 1940 Bucureştiul nici măcar nu a mai apelat la Franţa şi Marea Britanie, care acordaseră garanţii României în aprilie 1939, dat fiind că prima tocmai îşi recunoscuse înfrângerea în faţa Germaniei, iar cea de-a doua era practic asediată în insula ei.</span></div>
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Pe 27 iunie 1940 (joi), la ora 12,00, Carol al II-lea a convocat Consiliul de Coroană, pe ordinea de zi fiind un singur punct: ultimatumul sovietic. Potrivit relatărilor lăsate de participanţi, Gheorghe Tătărescu, primul ministru, a prezentat nota sovietică, ideea guvernului român de a solicita discuţii cu sovieticii, precum şi atitudinea Germaniei şi Italiei. Generalul Florea Ţenescu, şeful Marelui Stat Major, a descris situaţia militară, insistând asupra faptului că exista riscul că România să lupte pe trei fronturi – cu URSS, Ungaria şi Bulgaria –, ceea ce ar fi însemnat un dezastru. Guvernul de la Bucureşti a remis răspunsul său Kremlinului pe 27 iunie 1940, în care preciza că era „gata să procedeze imediat şi în spiritul cel mai larg la discuţiunea amicală şi de comun acord, a tuturor propunerilor emanând de la Guvernul sovietic”. Sovieticilor li se solicita să indice locul şi data discuţiilor, care se spera că aveau „să creeze relaţiuni trainice de bună înţelegere şi prietenie între URSS şi România”.</span></div>
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Pe 28 iunie 1940 (vineri), URSS a adresat României o nouă notă ultimativă, prin care se „propunea”:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">„1. În decurs de patru zile, începând de la orele 14, după ora Moscovei, la 28 Iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti;</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">2. Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de Nord a Bucovinei; </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">3. În decursul zilei de 28 Iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea Albă; </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">4. Guvernul Regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce priveşte păstrarea şi nedeteriorarea căilor ferate, parcurilor de locomotive şi vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului; </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">5. Să se numească o Comisiune alcătuită din reprezentanţi ai Guvernelor Român şi URSS, câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor de litigiu în legătură cu evacuarea armatei române şi a instituţiilor din Basarabia şi partea de Nord a Bucovinei.” </span></div>
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Sovieticii solicitau ca guvernul român să răspundă acestor „propuneri” până cel târziu la ora 12,00 în cursul aceleiaşi zile, conform orei Moscovei. Carol al II-lea avea să noteze în jurnalul său: „consider că se face o foarte mare greşeală de a ceda fără nicio rezistenţă, aproape un sfert din ţară, dar mă văd copleşit de avizul marii majorităţi a acelora cărora le-am cerut sfatul”. Consiliul de Coroană convocat în dimineaţa zilei de 27 iunie, 11 participanţi s-au declarat împotriva acceptării notei ultimative, 4 au fost pentru discuţii cu partea sovietică, iar 13 au fost pentru cedare. Guvernul român a transmis la Moscova dorinţa sa de a purta negocieri asupra „tuturor problemelor emanând de la guvernul sovietic". Dar, printr-o nouă notă ultimativă din noaptea de 27 iunie, guvernul URSS a apreciat că „răspunsul guvernului regal al României" era imprecis, „deoarece nu se spune direct că el primeste propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neîntârziat Basarabia si partea de nord a Bucovinei", întrunit din nou, Consiliul de Coroană a decis să accepte ultimatumul sovietic, numai sase dintre participanţi fiind împotrivă si unul abţinându-se. La 3 iulie 1940, trupele sovietice s-au instalat pe noile graniţe între România si U.R.S.S.</span></div>
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /> Dincolo de voinţa ei de a lupta, armata română a fost nevoită să se retragă, din ordin, chiar din ziua de 28 iunie 1940, în condiţii foarte grele, făcând faţă provocărilor unor grupuri de agenţi sovietici, ostilităţii unei părţi a populaţiei locale, agresiunii trupelor sovietice, acestea blocând căile de comunicaţie, confiscând materiale de război, reţinând, maltratând şi chiar ucigând militari români. Reprezentanţii administraţiei româneşti s-au evacuat în condiţii asemănătoare. Şi mai dificilă a fost situaţia refugiaţilor, mulţi nereuşind să plece decât cu hainele de pe ei. O dramă în mii de acte se desfăşura de la Hotin la Marea Neagră, şi de la Nistru la Prut.</span><br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxo3sJMIGLklrPO_k4-FQCt69blZrEr4e_F-OQTMXAODA8EmpRWwtqlZA_pK12T5rS269TjCy3HdY1bAZ5luHhb0CxZD6Tz9r7Ki_JXc0OwXqxztWEAojamsvpQSPojUqfUXbwA1GewAD_/s1600/Romania_Mare-harta.png"><img border="0" height="465" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxo3sJMIGLklrPO_k4-FQCt69blZrEr4e_F-OQTMXAODA8EmpRWwtqlZA_pK12T5rS269TjCy3HdY1bAZ5luHhb0CxZD6Tz9r7Ki_JXc0OwXqxztWEAojamsvpQSPojUqfUXbwA1GewAD_/s640/Romania_Mare-harta.png" width="640" /></a><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;"><b>HARTA REGATULUI ROMÂNIEI RECUNOSCUTĂ DE MARILE PUTERII LA SFÂRȘITUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL DUPĂ CONFERINȚELE DE PACE</b></span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord, a generat în rândul românilor un sentiment de adâncă frustrare, revoltă şi amărăciune. Poporul român a primit cu multă durere actul ocupării Basarabiei şi nordului Bucovinei, în ţară declarându-se doliu naţional şi având loc slujbe în care se cerea sprijinul lui Dumnezeu, pentru ca dreptatea să revină pe pământ, în timp ce toate partidele politice din România şi-au exprimat opoziţia sau măcar regretul pentru cedarea Basarabiei şi nordului Bucovinei, Partidul Comunist din România a salutat „eliberarea" acestor teritorii „de sub jugul capitaliştilor şi moşierilor români".</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Conştient de izolarea în care se afla, Carol al II-lea a încercat o ultimă soluţie, încredinţând la 4 septembrie 1940 formarea noului guvern, generalului Ion Antonescu. Carol dorea să folosească legăturile lui Antonescu cu Garda de Fier pentru o reconciliere între liderii acestora şi tron, relaţiile bune cu naţional-ţărăniştii şi naţional-liberalii pentru a neutraliza opoziţia la dictatura regală şi contactele sale strânse cu membrii legaţiei germane de la Bucureşti pentru a demonstra ataşamentul ferm al româniei la noua ordine a lui Hitler în Europa, cu scopul de a asigura sprijinul Germaniei faţă de regele ei şi independenţa politică a ţării. Dar Carol a făcut o gravă eroare de calcul. El nu a perceput amploarea ambiţiilor lui Antonescu şi nici profunzimea urii sale faţă de rege.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<img border="0" height="503" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAZ7YlN0bUjm8cLN2SbxntsRwTD9VfNP9qNN9-9aZwwfAJ4dX847SzjhuEs5KLk3WtArW-50gc5WbdjkUJIOnuzvddmaAd8736y2YogpbSiFKeMyWPCFg4n6L9KOdG4f9PunWSEMoR1idg/s640/MapRegionsRomania.png" width="640" /><br />
<div style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: x-small;">HARTA REGATULUI ROMÂNIEI CU CEDĂRILE TERITORIALE DIN VARA ANULUI 1940 </span></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: x-small;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Noul premier s-a gândit iniţial la un guvern de coaliţie. Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc, şi alţi lideri au pus o precondiţie: abdicarea regelui Carol al II-lea. A doua zi, la 5 septembrie, Antonescu solicită şi obţine de la rege puterea deplină, În aceeaşi zi, Antonescu i-a cerut regelui să părăsească ţara. Carol a ezitat, dar, în final, a cedat unui ultimatum din partea lui Antonescu în sensul că, dacă nu abdică imediat, viaţa sa va fi în pericol, iar ţara va fi sfâşiată de un război civil şi confruntată cu ocuparea de către o „putere străină”. La 6 septembrie, Carol al II-lea a renunţat la tron în favoarea fiului său de 19 ani, Mihai, şi a doua zi a părăsit ţara. În acele momente grele pentru ţară şi de criză pentru monarhie, Antonescu se pare că a luat în calcul posibilitatea abolirii monarhiei. Dar nu a trecut la acţiune din cauza opoziţiei principalelor partide politice faţă de o schimbare atât de radicală, Maniu şi Brătianu insistând pentru păstrarea monarhiei. Ca urmare, a păstrat-o, dar i-a rezervat noului rege doar atribuţii cu caracter ceremonial, în timp ce adevărata autoritate era exercitarea de el însuşi. La 6 septembrie, la urcarea pe tron, Mihai a emis un decret prin care îi acorda lui Antonescu puteri depline.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Decretul conţinea însă o prevedere importantă: regele numea preşedintele Consiliului de Miniştri. Această precizare va reprezenta peste patru ani justificarea juridică pentru demiterea lui Antonescu de către regele Mihai şi numirea unui nou şef al guvernului.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Obţinând la 9 septembrie oficial titlul de conducător al statului, Antonescu are în vedere – aşa cum am mai arătat – formarea unui guvern de uniune naţională. Însă partidele istorice – PNŢ şi PNL – rămâneau consecvente principiilor democraţiei parlamentare şi orientării spre Franţa şi Anglia. Apoi , între acestea şi Garda de Fier conlucrarea nu era posibilă. De altfel, nici conducerea Reich-ului nu ar fi acceptat la Bucureşti un guvern cu participarea PNŢ şi PNL. În această situaţie, la 14 septembrie Antonescu a format un guvern de coaliţie cu Garda de Fier. El a preluat preşedinţia Consiliului de Miniştri şi a devenit ministru al Apărării Naţionale, în timp ce Garda de Fier s-a instituit drept forţă politică dominantă în noul guvern. Horia Sima, succesorul lui Codreanu ca lider al Gărzii de Fier a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Noul guvern a reprezentat un compromis, specialiştii civili şi militari deţineau şapte ministere şi şapte subsecretariate de stat. Legiunea obţinea patru ministere şi cinci subsecretariate de stat. Statul român a fost proclamat stat naţional-legionar. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifMn9fmm1RroHq9YWS3JWqo9op7sNxzo3ofvh_jwLBz6emy1ypicRpc7eTpr9ICYypQuRV9y_7TZJb6NLWCkWabtimMAyADH8ncVVa4KqXKjxr4MUP3QacWQYxZgAy_Le9y4SubHYWf-bk/s640/28-iunie-Bucuresti-1940-zi-de-doliu-Romaniei-i-s-a-rapit-Basarabia.jpg" /><br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Autorităţile române se temeau, la sfârşitul lunii iunie-începutul lunii iulie 1940, că, în contextul ocupării Basarabiei, sovieticii nu se vor opri la Prut, ci vor ajunge chiar pe Siret sau la Carpaţi. După 28 iunie 1940, în teritoriile anexate de la România, Armata Roşie a dislocat importante forţe: 15 divizii de infanterie, motorizate şi cavalerie, 7 brigăzi de tancuri şi trupe aeropurtate. Agresiunea sovietică din iunie 1940 a dus practic la apariţia unei tensiuni deosebite între România şi URSS, vecină cu starea de război.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Conform recensământului populaţiei efectuat în aprilie 1941, în România se găseau 68.953 de persoane provenind din teritoriile pierdute în favoarea URSS. Întrucât ultimatumul a venit pe neaşteptate, iar retragerea autorităţilor române s-a făcut în foarte mare grabă, în doar patru zile, foarte multe persoane nu au avut timp să se evacueze. Ulterior s-au depus peste 70.000 cereri de repatriere în România.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Nu s-a înregistrat doar o trecere a civililor la vest de Prut, ci şi o mişcare în sens invers. Era vorba de etnici români din Basarabia, dar şi de etnici evrei din zonă, chiar şi din Vechiul Regat.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Care au fost consecinţele cedării Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa? Au existat câteva efecte importante, cele mai multe cu impact pe termen mediu şi lung:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">1. Începutul dezmembrării României. Cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa a fost începutul sfârşitului „României Mari”, a fost semnul că aceasta încetase să existe. A fost deopotrivă un asasinat (sovietic) şi o sinucidere (românească).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">2. Abandonarea fără luptă a unei şesimi din teritoriul naţional şi a unei cincimi din populaţie (cetăţeni români!) în braţele unui sistem totalitar. Faptul că românii nu au luptat în iunie 1940 pentru Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa a contribuit la întărirea în rândul locuitorilor acestor teritorii a sentimentului de dezinteres din partea României, a părăsirii în faţa ameninţării vecinului de la răsărit.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">3. Umilirea, demoralizarea ţării, a armatei în primul rând, a populaţiei în ansamblu. În iunie 1940 o ţară întreagă era derutată, înfricoşată, traumatizată, cu guvernanţi incapabili să-şi asume răspunderea unor acţiuni demne, nu doar dureroase. Populaţia României era deja obosită din cauza impozitelor considerabile, a concentrărilor repetate şi lungi ale unui mare număr de soldaţi în ultimii doi ani, mai ales ţărani, a rechiziţiilor, şi acestea efectuate îndeosebi în mediul rural.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">4. Slăbirea prestigiului internaţional al statului român.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">5. Încurajarea pretenţiilor Ungariei şi Bulgariei asupra unor părţi din teritoriul României, care din iulie 1940 au devenit şi mai insistente. În august-septembrie ele aveau să se concretizeze, Transilvania de Nord-Est fiind cedată Ungariei, iar Cadrilaterul Bulgariei.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">6. Slăbirea capacităţilor militare, economice şi demografice ale României. Înrăutăţirea situaţiei politice interne, glisarea şi mai mult spre extremism a regimului politic carlist: cooptarea legionarilor în guvernul de la Bucureşti; numirea unui prim-ministru progerman declarat, Ion Gigurtu; măsuri şovine dure, cum a fost cazul cu legile antisemite, rasiste, din 8 august 1940, inspirate direct din legislaţia nazistă de la Nürnberg. Cedările teritoriale din iunie 1940, urmate de cele din august-septembrie acelaşi an, aveau să ducă şi la alte schimbări în planul politicii interne, inclusiv la instituirea unui regim militar, în frunte cu generalul Ion Antonescu, cu accente fasciste, în următorii patru ani, ba chiar cu ingrediente totalitare în timpul „statului naţional legionar”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">8. Căutarea unor „ţapi ispăşitori” în interior, pentru dezastrul României, pentru laşităţile din vara anului 1940: democraţia interbelică, cu sistemul partidelor politice; minorităţile etnice şi religioase, în mod special evreii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;">9. Represiunea sovietică împotriva unei părţi importante a populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa: arestări, deportări, execuţii/asasinate, spolierea locuitorilor, schimbarea forţată a sistemului social şi a componenţei etnice etc.</span></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeJNWFhP6qW7yAF8nXk98jZc33DvFK0PeDC3hHQyc0oj_N9JRtE0hCWDXIQFhJiUsXlTQaMFTMxPHeYK6z_PtfC_pByV3NWBHz1B4E3cZb9afdMNsvTq2tcdaE3OMFbKIpOUTyPb-N_R5Q/s350/Bodies-of-Jews-murdered-in-Odessa.jpg"><img border="0" height="467" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeJNWFhP6qW7yAF8nXk98jZc33DvFK0PeDC3hHQyc0oj_N9JRtE0hCWDXIQFhJiUsXlTQaMFTMxPHeYK6z_PtfC_pByV3NWBHz1B4E3cZb9afdMNsvTq2tcdaE3OMFbKIpOUTyPb-N_R5Q/s640/Bodies-of-Jews-murdered-in-Odessa.jpg" width="640" /></a><br />
<span style="font-size: x-small;"><b>CADAVRE ALE EVREILOR ROMÂNI ASASINAȚII DE ARMATA ROMÂNO-GERMANĂ, LA ODESSA ÎN 1941</b></span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b><i>Prezenta recenzie, a acelor evenimente triste din vara anului 1940, pentru ,,Romania Mare'' sunt preluate din diverse lucrări publicate de istoricii: Ioan Scurtu, Dorin Dobrincu, Cornel Sigmirean etc şi este rezultatul colaborării dintre Arhivele Naţionale ale României, Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme. </i>(Prof. istoric/jurnalist - Ovidiu Czinka)</b></div>
</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span></div>
<!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F1.bp.blogspot.com%2F-NQwLUwwzbVI%2FUc23q4IzqWI%2FAAAAAAAAAEU%2FFrsctlPyPH4%2Fs640%2FMapRegionsRomania.png&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAZ7YlN0bUjm8cLN2SbxntsRwTD9VfNP9qNN9-9aZwwfAJ4dX847SzjhuEs5KLk3WtArW-50gc5WbdjkUJIOnuzvddmaAd8736y2YogpbSiFKeMyWPCFg4n6L9KOdG4f9PunWSEMoR1idg/s640/MapRegionsRomania.png" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F4.bp.blogspot.com%2F-bgaS1p-QvyQ%2FUc25pGLBFlI%2FAAAAAAAAAE4%2FvbB4ywnas_g%2Fs640%2F28-iunie-Bucuresti-1940-zi-de-doliu-Romaniei-i-s-a-rapit-Basarabia.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifMn9fmm1RroHq9YWS3JWqo9op7sNxzo3ofvh_jwLBz6emy1ypicRpc7eTpr9ICYypQuRV9y_7TZJb6NLWCkWabtimMAyADH8ncVVa4KqXKjxr4MUP3QacWQYxZgAy_Le9y4SubHYWf-bk/s640/28-iunie-Bucuresti-1940-zi-de-doliu-Romaniei-i-s-a-rapit-Basarabia.jpg" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F3.bp.blogspot.com%2F-J35rCX2zV6o%2FUc24MUHT4TI%2FAAAAAAAAAEc%2FTQbDZVr8Whs%2Fs640%2FRomania_Mare-harta.png&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxo3sJMIGLklrPO_k4-FQCt69blZrEr4e_F-OQTMXAODA8EmpRWwtqlZA_pK12T5rS269TjCy3HdY1bAZ5luHhb0CxZD6Tz9r7Ki_JXc0OwXqxztWEAojamsvpQSPojUqfUXbwA1GewAD_/s640/Romania_Mare-harta.png" --><!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2F2.bp.blogspot.com%2F-ywvqVNewVSw%2FUc28pZHpyfI%2FAAAAAAAAAFg%2FGmx_tz9czSU%2Fs640%2FBodies-of-Jews-murdered-in-Odessa.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeJNWFhP6qW7yAF8nXk98jZc33DvFK0PeDC3hHQyc0oj_N9JRtE0hCWDXIQFhJiUsXlTQaMFTMxPHeYK6z_PtfC_pByV3NWBHz1B4E3cZb9afdMNsvTq2tcdaE3OMFbKIpOUTyPb-N_R5Q/s640/Bodies-of-Jews-murdered-in-Odessa.jpg" -->Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-47616926578999625412013-05-09T16:31:00.002-07:002013-05-09T16:32:58.429-07:00<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;"><b>STUDIU DE CAZ: REGATUL ROMÂNIEI </b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;"><b>10 MAI - Ziua Regalităţii Române</b></span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Noi, Românii, - vom cinsti de-a pururi - pe linie naţională - date ca 24 Ianuarie, 27 Martie, 10 Mai, 28 Noiembrie sau 1 Decembrie. Dintre toate acestea ZECE MAI - ziua întemeierii Dinastiei, Independenţei şi Regalităţii române - reprezintă cea mai completă, semnificativă şi autentică sărbătoare naţională pe care românii de pretutindeni au datoria morală s-o cinstească întotdeauna.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8zmTxAPNJ58ezWMmKP4R81Iilot44sKDlyGrjEL-h3TNwRv5RFEFMEcnwZa3HX6bw8sefgDXwX2NB8VgXauPccx5UJOgNNsgM_Hfygf8RGI8QXlEgDSvR-9CJeAlzVbsFs8AbCoqtFyNB/s1600/images.jpg" imageanchor="1"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8zmTxAPNJ58ezWMmKP4R81Iilot44sKDlyGrjEL-h3TNwRv5RFEFMEcnwZa3HX6bw8sefgDXwX2NB8VgXauPccx5UJOgNNsgM_Hfygf8RGI8QXlEgDSvR-9CJeAlzVbsFs8AbCoqtFyNB/s400/images.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span style="font-family: 'Helvetica Neue', Arial, Helvetica, sans-serif; text-align: justify;"><b>La 10 Mai 1866, Principele Carol I de Hohenzollern-Singmaringen a fost proclamat domnitor al Românilor.</b></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Încă din anul 1802, programele politice ale partidei naţionale ceruseră un domn străin, cerere cuprinsă şi în propunerile Divanurilor ad-hoc din 1857 către Marile Puteri şi anume ,,<i>Domn străin, dintr-o dinastie domnitoare europeană, ai cărui urmaşi să fie botezaţi şi crescuţi în religia ţării”</i> (adică Ortodoxă), şi aprobată de Convenţia de la Paris din anul 1858.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> După abdicarea forţată a domnitorului Alexandru Ioan Cuza la 11 Februarie 1866, au existat două motive principale în favoarea aducerii unui domn străin. Mai întâi, preocupările de a consolida tânărul stat român, de a-i pregăti întregirea cu toate provinciile româneşti aflate atunci sub stăpânire străină, apoi, lungă perioadă de tranziţie de la separatismul Principatelor la osmoza lor definitivă. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Prin alegerea unui domn străin, Românii sperau să pună capăt definitiv luptelor interne pentru putere, să europeenizeze tara - adânc marcată de influenţa turceasca - şi să asigure un sprijin diplomatic stabil pe plan extern.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> În căutarea prinţului domnitor, Coroana a fost oferită iniţial contelui Philippe de Flandra - care a refuzat - apoi Principelui Carol de Hohenzollern-Singmaringen - care a acceptat - ultima candidatura fiind sprijinită de Napolean al III-lea şi de Bismark. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Plebiscitul naţional din 2-8 Aprilie 1866 a consfinţit alegerea Prinţului Carol I ca Domnitor al României, cu 685 000 voturi pentru şi numai 224 contra. După o călătorie plină de peripeţii, Principele Carol a sosit pe teritoriul României, la Tr.-Severin, la 8 Mai 1866, fiind nevoit să-şi ascundă identitatea cât timp a traversat teritoriul austriac. Era însoţit de I.C. Brătianu. Avea numai 27 de ani.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> <b>La 10 Mai 1866, Principele Carol I a depus jurământul ca domn constituţional al României, în fata Parlamentului,</b> prezidat atunci de Manolache Costache Epureanu, spunând : <i>,,Jur de a fi credincios legilor Ţării, de a păzi religiunea României, precum şi integritatea teritoriului ei şi de a domni ca Domn constituţional”</i>. Jurământul l-a depus pe Sfânta Evanghelie, în fata Mitropolitului de atunci al Ţării, Nifon. Şi Prinţul Carol şi-a ţinut jurământul.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> <i> Aşadar, la 10 Mai 1866 începea pentru Principele Carol o domnie lungă şi rodnică, ce va dură aproape jumătate de secol</i>. Unul din primele acte politice ale noului Domn a fost proclamarea noii Constituţii - la 1 Iulie 1866 - una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va rămâne în vigoare până în anul 1923.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Caracter ferm şi viguros, personalitate înţeleaptă şi curajoasă, Principele Carol a ajutat statul român să se consolideze, punând viaţa publică pe baze moderne.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, până în anul 1871 schimbându-se 13 guverne - deoarece lumea politică româneasca se deprindea anevoios cu formele constituţionale. Încet dar sigur, noul Domn s-a implicat în politica internă şi externă a Ţării. Astfel, a stimulat organizarea instituţiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obţinerea Independenţei de stat în anul 1877.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Pe plan extern, Rusia şi Austro-Ungaria vedeau cu ochi rai consolidarea noului stat român. În plus, simţind iminenţa unui nou război ruso-turc, Principele Carol a chemat în 1876 pe liberali la conducerea Ţării, cu Ioan Brătianu ca preşedinte al Consiliului de miniştri şi cu Mihail Kogălniceanu la externe, guvernare care va dura până în anul 1888, şi în timpul căreia se va proclama Independentă în anul 1877 şi Regatul în anul 1881, ambele într-o sfânta zi de 10 Mai.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>La 10 Mai 1877, România şi-a câştigat Independentă de stat.</b> Încă de la începutul domniei sale, Principele Carol îşi exprimase dorinţa de a modifica raporturile cu Imperiul otoman şi de a recâştiga independenţa Ţării. De exemplu, în scrisoarea prin care anunţa tarului Rusiei urcarea sa pe tronul României, vorbea de <i>,,ora însemnata de Providenţa pentru dezrobirea Orientului şi a creştinătăţii”</i>, iar în Iunie 1876 îşi exprima public părerea că problema orientală nu va fi rezolvată decât odată cu dezbinarea Imperiului otoman.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> În Octombrie 1876, Ioan C. Brătianu a avut convorbiri cu tarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Ele au permis semnarea, la 4 Aprilie 1877, a unei Convenţii militare ruso-române prin care se consimţea liberă trecere a armatelor ruseşti pe teritoriul României şi se garantarea integritatea să teritorială.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> După ce Rusia a declarat război Turciei şi armatele turceşti au început să bombardeze malul românesc al Dunării, guvernul român a declarat Tara în război cu Turcia, ceea ce s'a făcut solemn la 10 Mai 1877. Au rămas memorabile cuvintele ministrului de externe, Mihail Kogălniceanu : ,,<i>Suntem deslegati de legăturile noastre cu Înalta Parta . . . Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare !</i>”. După acest discurs, Camera a votat - cu 79 voturi pentru şi 2 abţineri - o moţiune care declara ,,<i>Independenta absolută a României</i>”. Cu acest prilej s'a instituit şi Ordinul ,,<i>Steaua României</i>”, ca simbol extern al suveranităţii Ţării.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> În fruntea armatei române de 35 000 soldaţi, la 21 August 1877, Principele Carol a ajuns la Poradim, lângă Plevna şi - în calitate de comandant suprem al armatelor ruso-române - a condus atacul victorios asupra redutei de la Plevna. În plus, armata româna s-a acoperit de glorie la Rahova, Smârdan şi Vidin, pentru a nu aminti decât cele mai de seamă victorii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Vitejia românilor, abilitatea lor diplomatică, unitatea de monolit în jurul Domnitorului Carol au făcut posibilă Independentă de stat, cucerită cu mari sacrificii pe câmpul de luptă, precum şi revenirea la Patria Mama a vechii provincii româneşti a Dobrogei (Cadrilaterul).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Congresul de la Berlin din 1878 confirmă Independentă de stat a României, dar - paradoxal - pierdeam sudul Basarabiei, încorporat aliatei noastre din război, Rusia, în ciuda eforturilor diplomatice ale lui I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu. Deci, drept recunoştinţă pentru alianţa noastră leala şi pentru sacrificiul ostaşilor români, Rusia ne-a răpit din nou Basarabia - ca în 1812. S-a dovedit astfel - dacă mai era nevoie - că nu putem avea niciodată încredere în ruşi şi în cuvântul lor! Şi istoria se va repeta până în zilele noastre!</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiC0jcn83Q_3pDEMgun5vdDEUdNDuEF32phx7KpdOS4Pl5LPVZf0auxK8-_kJBuMSXQ8QMZN0vFPHzlMF3JSd0aJlK3WTkBdiACtKmeJDNaaI-0wEeRmse_XPf3SKCSBtVXpKzzaAlEXs0/s1600/DESERTATIE+2013+(18).jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="292" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiC0jcn83Q_3pDEMgun5vdDEUdNDuEF32phx7KpdOS4Pl5LPVZf0auxK8-_kJBuMSXQ8QMZN0vFPHzlMF3JSd0aJlK3WTkBdiACtKmeJDNaaI-0wEeRmse_XPf3SKCSBtVXpKzzaAlEXs0/s320/DESERTATIE+2013+(18).jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Coroana de oțel a celor patru Suverani ai Gloriosului <br />
Regat Român</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> La 10 Mai 1881, România s-a proclamat Regat. Prin voinţa unanimă a naţiunii române, Domnitorul Carol a devenit întâiul Rege al României, cu numele de Carol I. Pregătind acest mare eveniment istoric, raportul Consiliului de miniştri din 14 Martie 1881, glăsuia : Corpurile legiuitoare . . . au luat iniţiativă şi au votat astăzi - în unanimitate - şi fără nici o deosebire de partid - proiectul de lege prin care România se proclama Regat şi Maria Ta Regală, ca şi moştenitorii Tăi, iei titlul de Rege al României.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> ,,<i>România, constituită în Regat, completează şi incorporează opera regenerării sale. Ea îşi dă un nume, care este de acord cu poziţiunea ce a dobândit, ca Stat Independent. Prin noul nume şi titlu se întăresc mai mult stabilitatea şi ordinea în România. </i></span><span style="font-family: 'Helvetica Neue', Arial, Helvetica, sans-serif;"><i>Regatul român, Maria Ta, este astfel continuarea domniei române ; nu are alt program, nici alte aspiraţii, nici alte tendinţe. Este o consacrare, o întărire mai mult data de Români principiului monarhic, pe care Maria Ta ai ştiut a-l planta adânc pe pământul României.</i></span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimAhNWdRJkDNM7jFZD6eENUFZ_doeuxNfBvK2O7eXb-xGiWTHi8GEWV3EcXZiVcTTlVVT5QYKb4wH78f4jSGbDFZx81mQ5F-IriV14p-5aqjI34rz6P-E89Bpu7G74-HkPxMmI3xG_OVH0/s1600/DESERTATIE+2013+(5).jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><i><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimAhNWdRJkDNM7jFZD6eENUFZ_doeuxNfBvK2O7eXb-xGiWTHi8GEWV3EcXZiVcTTlVVT5QYKb4wH78f4jSGbDFZx81mQ5F-IriV14p-5aqjI34rz6P-E89Bpu7G74-HkPxMmI3xG_OVH0/s400/DESERTATIE+2013+(5).jpg" width="340" /></i></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Stema Regatului României Marii, adoptată de<br /> Parlamentul României în 1921</i><br />
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<i>
</i><i style="text-align: justify;"><div style="text-align: center;">
<i> </i></div>
</i></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><i> </i></span><i></i></div>
<div style="display: inline !important; text-align: center;">
<i><i><span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Forţa morala şi materială a noului Regat o vom căuta acolo unde ea exista: în practicarea cu sfinţenie a regimului constituţional, în dezvoltarea resurselor noastre, în completarea organizării noastre sociale şi economice, în fine, în continuarea unei politici leale şi oneste menţinând cele mai bune relaţii cu toate Puterile şi inspirând o egala încredere că şi în trecut. </span></i></i></div>
<i style="font-family: 'Helvetica Neue', Arial, Helvetica, sans-serif;">Aceasta este semnificaţia, acesta este scopul Regatului Român. Astfel l-au înţeles Corpurile legislative, astfel l-au votat în unanimitate de care Românii au dat de multe ori dovada că o pot avea pentru orice faptă mare şi naţională</i><span style="font-family: 'Helvetica Neue', Arial, Helvetica, sans-serif;">”. Semnă Ion Brătianu şi ceilalţi miniştri.</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> În anul 1893, pentru a contracara tendinţele anexioniste ale Rusiei, proaspătul Rege Carol I a încheiat o alianţă cu Germania şi cu Austro-Ungaria.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">Odată cu proclamarea Regalităţii, istoria României a intrat într'o noua fază. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> În câteva decenii, Tara a făcut progrese considerabile, cunoscând o adevărată înflorire economică şi socială. În plus, Românii din provinciile atunci înstrăinate priveau cu admiraţie la Regele Carol I, iar sprijinul pe care acesta l-a dat năzuinţelor lor de revenire la Patria Mama a fost decisiv, deşi România Mare se va realiza sub Regele Ferdinand (1914-1927) în 1918.</span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYsLsF0RZ7zh3u34MzK5WluT2S3mSpmc7KCSyGPhQJoyBka7p49Ep22vEkl03CdpRhZmSIbp0zDtu3G1gLrjhYZgZh6-D6WiIRhN_WSLIb5RgfJ01WQk9AhXSo4EI8v0gWR13u173YMB9n/s1600/DESERTATIE+2013+(10).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="126" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYsLsF0RZ7zh3u34MzK5WluT2S3mSpmc7KCSyGPhQJoyBka7p49Ep22vEkl03CdpRhZmSIbp0zDtu3G1gLrjhYZgZh6-D6WiIRhN_WSLIb5RgfJ01WQk9AhXSo4EI8v0gWR13u173YMB9n/s400/DESERTATIE+2013+(10).jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Cei patru Suverani ai Regatului României </td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Regele Carol I a fost un monarh constituţional înţelept, exigent şi demn, de o moralitate fără pereche şi un diplomat abil, pe plan extern şi intern, domnind cu măsură şi modestie deasupra fracţiunilor şi partidelor politice (Vlad Georgescu). El a reuşit să întărească prestigiul internaţional al Ţării, fiind tot timpul atent la frontierele ei. Iar în Tara a fost un mare iubitor şi susţinător al culturii - artelor, literaturii şi ştiinţei - punând bazele Fundaţiei ,,Carol I” pentru studenţii merituoşi. A fost secondat de soţia sa, Regina Elisabeta - alias Carmen Silva - o scriitoare de mare sensibilitate.</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD2oVtEFNjoE0Sh-ix1IasOKGQDpmvXtIoEhgEK7G6xxVgKB4XchkyG1sfWkunnKq86ZRU6VCH9KVUvi39SyT2zOqT3ZvJ4DVgoqLfznZ1Pgj7SKis3B28aZAUE9mHnjh1T9REvzPB0zhf/s1600/TG.+MURE%C5%9E+%C3%8EN+PERIOADA+1918-1923.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="260" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD2oVtEFNjoE0Sh-ix1IasOKGQDpmvXtIoEhgEK7G6xxVgKB4XchkyG1sfWkunnKq86ZRU6VCH9KVUvi39SyT2zOqT3ZvJ4DVgoqLfznZ1Pgj7SKis3B28aZAUE9mHnjh1T9REvzPB0zhf/s400/TG.+MURE%C5%9E+%C3%8EN+PERIOADA+1918-1923.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Municipiul Tîrgu-Mureș în perioada glorioasa a regalități, 1918-1927</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> În 1914, la moartea sa, Regele Carol I a fost deplâns de întreaga naţiune, care i-a acordat apelativul de ,,Întemeietorul”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> Până la instaurarea regimului comunist în România, ziua de 10 Mai era ziua naţională, ,,tripla coroana”, sărbătorită în toată splendoarea ei. Regele, curtea, ostenii şi poporul participau în biserici la Te-Deum-uri, adică la slujbe de laudă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile cu care binecuvântase poporul român. Se ieşea, apoi, la iarbă verde şi se sărbătorea cu demnitate, bucurie şi frumuseţe Ziua Naţională.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;">După 1948, sărbătoarea de 10 Mai a dispărut din calendarul oficial românesc, dar niciodată din inimile Românilor. Exilul şi-a asumat nobilă sarcina de a comemora, cu respect şi demnitate, întreita semnificaţie a Zilei Naţionale şi o va face atâta timp cât în România nu se va instaura o democraţie adevărată.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaYWNLMQc_g4AmvG1liIdDUqxrs__ymybNv9h6OtdkEpzA9lH8zSg_ijjNiRCPieVGR2edRLChhkIEC_F6JRvNPNyI9TCbJ-lKZRnF6n6V6wXpBY5Qh3u7LaqlXJ13j8fa38HPU1Iny4mi/s1600/DESERTATIE+2013+(6).jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="247" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaYWNLMQc_g4AmvG1liIdDUqxrs__ymybNv9h6OtdkEpzA9lH8zSg_ijjNiRCPieVGR2edRLChhkIEC_F6JRvNPNyI9TCbJ-lKZRnF6n6V6wXpBY5Qh3u7LaqlXJ13j8fa38HPU1Iny4mi/s400/DESERTATIE+2013+(6).jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> După Decembrie 1989, noii guvernanţi de la Bucureşti au înlocuit hulita sărbătoare de la 23 August cu cea de la 1 Decembrie 1918, ziua unirii Transilvaniei cu România, zi deosebit de importantă pentru noi, Românii. Fără a diminua cu nimic importanta zilei de 1 Decembrie, trebuie însa să nu uităm că mai sunt încă sfinte pământuri romaneşti care - rapite din trupul Ţării - n-au revenit la Patria Mama. Mă refer direct la Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa şi la Cadrilater, pentru care Românii din Țară şi din Exil au datoria morală să nu precupeţească nici un efort pentru refacerea României Mari din 1918.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"> De aceea considerăm că adevărata sărbătoare naţională a României este ziua de ZECE MAI, deci ne pronunţam implicit pentru restabilirea Monarhiei Române. Numai astfel ziua de 10 Mai îşi va relua pentru totdeauna locul în sufletele Românilor de pretutindeni.</span></div>
<br />
<span style="font-size: large;"><i>”Zece Mai va fi de-a pururi</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><i>Sfânta Zi, căci ea ne-a dat</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><i>Domn puternic Ţării noastre</i></span><br />
<span style="font-size: large;"><i>Libertate şi Regat !</i></span>Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-2285574882056921172013-05-09T06:18:00.005-07:002013-05-09T06:18:46.049-07:00INSEMNATATEA ZILEI DE 9 MAI PENTRU ISTORIA ROMANILOR<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpDwgmtdN2YwvuHVLS2MA4tCwZ9Smeg13dH_eDFJl3xYW2WDyFptWTCapWsOEC-s6UdSu7nlnQwK1S__tSilRpH8lJLP4V5DvqOIjw2mjmoIa75NBBnTxvxJUe75o7c4edlcpGEkS32K89/s1600/Mihail_Kogalniceanu_2p.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpDwgmtdN2YwvuHVLS2MA4tCwZ9Smeg13dH_eDFJl3xYW2WDyFptWTCapWsOEC-s6UdSu7nlnQwK1S__tSilRpH8lJLP4V5DvqOIjw2mjmoIa75NBBnTxvxJUe75o7c4edlcpGEkS32K89/s320/Mihail_Kogalniceanu_2p.jpg" width="240" /></a></div>
<br />
<h5 align="center" style="margin-right: -9pt; text-align: center;">
<span lang="IT" style="font-family: Sylfaen, serif;">RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ<o:p></o:p></span></h5>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: center;">
<b><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;">(1877-1878)<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: center;">
<b><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"> La 12 aprilie 1877 Rusia declarã rãzboi
Imperiului Otoman, drept rãspuns turci încep sã bombardeze toate oraşele
româneşti de pe celãlat mal al Dunãri. Români rãspund în acelaş fel astfel
cã se instaureazã starea de rãzboi între România şi Imperiul Otoman fãrã vreo
declaraţie de rãzboi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhS8TYtBNF1DLZh1dt6lP0fEklF0KIdM15LLlquCR9ihtHXu3PtDHj_blpljqKSUqBRrHMDIyrrQIZnh-2ICUZ-442IyYhbuZep8IPT-KeaG2U2AJRUk68xGMFHUUjpXzsbvvlYGJPkVd3p/s1600/9+mai+1877.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhS8TYtBNF1DLZh1dt6lP0fEklF0KIdM15LLlquCR9ihtHXu3PtDHj_blpljqKSUqBRrHMDIyrrQIZnh-2ICUZ-442IyYhbuZep8IPT-KeaG2U2AJRUk68xGMFHUUjpXzsbvvlYGJPkVd3p/s320/9+mai+1877.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;">La 9 mai 1877 Mihail Kogãlniceanu ministru de externe al României declarã în parlamentul României ,,<b><i>Suntem o naţiune liberã şi independentã’’</i></b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Sylfaen, serif; font-size: 13pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Sylfaen, serif; font-size: 13pt;"> În iunie 1877 ruşi trec Dunãrea în Imp. Otoman
şi desfãşoarã mai multe operaţiuni împotriva turcilor. Sunt</span><span style="font-family: Sylfaen, serif; font-size: 13pt;"> </span><span style="font-family: Sylfaen, serif; font-size: 13pt;">însã opriţi de turci </span><st1:personname productid="la Plevna" style="font-family: Sylfaen, serif; font-size: 13pt;" w:st="on">la Plevna</st1:personname><span style="font-family: Sylfaen, serif; font-size: 13pt;"> un</span><span style="font-family: Sylfaen, serif; font-size: 13pt;"> </span><span style="font-family: Sylfaen, serif; font-size: 13pt;">punct strategic foarte important pe care ruşi
nu-l reuşesc sã-l cucereascã nici dupã 2 atacuri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;">-Vãzând cã
Pevna nu poate fi cuceritã ruşi au cerut ajutorul armatei române. Douã divizi
române trec Dunãrea şi începând din august 1877 desfãşoarã mai multe operaţiuni
militare Plevna este cuceritã datoritã
faptului cã la 28 noiembrie 1877 Osman Paşa comandantul Plevnei se predã.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;">- Ruşi continuã
înaintarea spre capitala Imp.Otoman, Constantinopol iar români cuceresc cetãţile de pe Dunãre
(Vidin, Rahova şi Belogradcik). În ianuarie 1878 turci cer armistiţiu în
vederea încheieri unei pãci. Pe 10 februarie 1878 are loc ,,Congresul de Pace
de <st1:personname productid="la San-" w:st="on">la San-</st1:personname>
Ştefano’’ între ruşi şi turci. Cele mai importante chestiuni au fost:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm -9pt 0.0001pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="IT" style="font-family: Symbol; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">Se recunoştea independenţa
de stat a României, Serbiei şi Muntenegrului;</span><u><span lang="IT" style="font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;"><o:p></o:p></span></u></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm -9pt 0.0001pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="IT" style="font-family: Symbol; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">Bulgaria devenea mare ducat,
primea importante teritorii dar rãmânea in continuare sub suzeranitate otomanã dar
având un grad mao mare de autonomie;</span><u><span lang="IT" style="font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;"><o:p></o:p></span></u></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm -9pt 0.0001pt 0cm; text-align: justify; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="IT" style="font-family: Symbol; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">Rusia primea Dobrogea şi
Delta Dunãri pe care însã îşi rezerva dreptul sã le schimbe cu judeţele Cahul
Ismail şi Bolgrad;</span><u><span lang="IT" style="font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;"><o:p></o:p></span></u></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">- Din acest rãzboi Rusia a ieşit mult
întãritã, influenţa ei în Balcani a crescut foarte mult, fapt care nu a
convenit Marilor Puteri, care nu au recunoscut prevederile congresului de la
San-Ştefano şi au convocat un alt Congres <st1:personname productid="la Berlin" w:st="on">la Berlin</st1:personname>, care s-a desfãşurat între 1 iunie şi 1
iulie 1878. Tratatele de pace încheiat <st1:personname productid="la Congresul" w:st="on">la Congresul</st1:personname> de pace de <st1:personname productid="la Berlin" w:st="on">la Berlin</st1:personname> rãmâneau neschimbate în ceea ce priveşte România doar
cã acesteia i se impunea sã-şi modifice art.7 din constituţia de la 1866 astfel
încât sã primeascã cetãţenie română şi necreştini.<o:p></o:p></span></div>
Ovidiu Czinkahttp://www.blogger.com/profile/12722277081773048581noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2250023343971418021.post-14676812776314243992013-05-09T04:58:00.002-07:002013-05-09T04:58:38.069-07:00<br />
<h1 align="center" style="margin-right: -9pt; text-align: center;">
<i><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">Studiu de Caz : </span></i><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;">REGATUL ROMÂNIEI ÎN ANUL 1940 . <o:p></o:p></span></h1>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;"> </span><b><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic;">PIERDERILE TERITORIALE<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;"> Condiţiile internaţionale nefavorabile
(izbucnirea celui de al doilea rãzboi mondial), lipsa unor garanţi sau alianţe
puternice, tendinţele revoluţioniste manifestate de statele vecine României
precum: URSS, Bulgaria şi Ungaria şi existenţa unei mişcãri fasciste în statul român au fãcut ca Regatul României
sã cedeze în vara anului 1940. Aproape o treime din teritoriul naţional este
cedat statelor vecine regatului României.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcFfXsNka16hSgDWC29sD-4G_e0wft1D-90yzur-32VD0y5mkPCGCBpSQXbVzp4i8CV3uqOgrGjUapKwfUuLVZ5ZEXoClJTJIxFHdhSX5ZOd7TXohQ-FMzJ7UYypbWH4ce6GRGbQkaCAdz/s1600/Harta_administrativa_Romania_1940.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="246" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcFfXsNka16hSgDWC29sD-4G_e0wft1D-90yzur-32VD0y5mkPCGCBpSQXbVzp4i8CV3uqOgrGjUapKwfUuLVZ5ZEXoClJTJIxFHdhSX5ZOd7TXohQ-FMzJ7UYypbWH4ce6GRGbQkaCAdz/s320/Harta_administrativa_Romania_1940.jpg" width="320" /></a></div>
<o:p></o:p><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;"> </span><b><i><u><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">Cãtre URSS : </span></u></i></b><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;"> - În urma ultimelor note ultimative trimise de
cãtre guvernul sovietic 26/28 iunie 1940 România a cedat acesteia Basarabia un
teritoriu total de 44.500 Km2 şi, 3,7 mil.locuitori, nordul Bucovinei şi
ţinutul Herţa care împreunã aveau un teritoriu de 6000 Km 2 şi 500.000 mii
locuitori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;"> Noua orientare a politici externe a României dela
începutul luni iulie 1940 nu a mai avut astfel nici un efect. La 15 iulie
1940 Hitler a trimis o scrisoare regelui
Carol al II-lea al României în care îl sfãtuia sã accepte revendicãrile
teritoriale ale Ungariei şi Bulgariei, dupã care România va fi încadratã în
politica de protecţie a Germaniei. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;"> </span><b><i><u><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">Cãtre Ungaria : </span></u></i></b><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;">Tratativele
româno-ungare de la Turnu-Severin s-au încheiat fãrã nici un rezultat. Incidentele
de la frontiera româno-ungarã </span><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">prevesteau un rãzboi între
cele douã ţãri. În acel moment Hitler s-a hotãrât sã rezolve diferendul în stilul
cunoscut al dictatorilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">Dorind sã nu extindã rãzboiul în est şi sã protejeze
câmpurile petrolifiere româneşti, Hitler a invitat la Viena delegaţiile celor
douã ţãri .Reprezentantului României i s-a prezentat o hartã pe care era marcat
teritoriul care trebuia cedat Ungariei. Guvernul Român a aceptat soluţia
,,propusã ‘’de Hitler: pierderea unei mari pãrţi din Transilvania, cu un
teritoriu de 42.493Km2 şi o populaţie de peste 2,6 mil.de locuitori, dar
,,Dictatul de la Viena’’ nemulţumea nu numai România ci şi Ungaria care dorea
întreaga Transilvanie. Hitler şi-a realizat însã scopul de Axã, România sperând anularea ,,Dictatului de la Viena ‘’ iar
Ungaria sperând să primescă întreaga Transilvanie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-right: -9pt; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;"> </span><b><i><u><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT;">Cãtre Bulgaria : </span></u></i></b><span lang="IT" style="font-family: "Sylfaen","serif"; font-size: 13.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;"> Ulterior România mai pierdea în favoarea Bulgariei
,Cadrilaterul (cele douã judeţe din sudul Dobrogei,Durostor şi Caliacra ), cu o
suprafaţã de circa 6000.Km2 şi o populaţie de peste 400.000 mii locuitori.<o:p></o:p></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/17983969263768816686noreply@blogger.com0